Ultimul recensământ ne oferă un paradox. Cluj-Napoca scade oficial ca populație pentru prima dată după zeci de ani, dar crește demografic ca zonă metropolitană. Cel mai mare municipiu din țară după București este Cluj-Napoca. Populația din zona metropolitană a crescut substanțial în ultimii 10 ani. Cum era de așteptat, cea mai mare comună din țară, rămâne Floreștiul, care și-a dublat populația. Cluj-Napoca şi-a redus populaţia cu 37.978 de persoane, coborând la o populaţie de 286.598 locuitori față de 2011, când avea 328 mii de locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă și mult mai complexă, luând în considerare şi localităţile limitrofe, învecinate, unde populaţia urbană a optat să se mute la casă. Toți avem prieteni sau rude care s-au mutat în ultimii ani din Cluj-Napoca, la casă, în Florești, Baciu, Chinteni, Apahida sau Gilău. Ei lucrează tot în Clul-Napoca, cumpără și consumă în municipiu și își trimit tot aici, în municipiu, copiii la școală. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăţi, a scăzut la 88,3% din populaţia de acum 10 ani, măsurat împreună cu localităţile învecinate a avut o creştere uşoară (101,8%). Aici e paradoxul. Putem spune metaforic că demografic Cluj-Napoca a scăzut pe verticală, dar a crescut pe orizontală. Astfel, proiectele metropolitane sunt mult mai justificate acum ca să se facă legătura cu locuitorii clujeni care s-au mutat în comunele limitrofe, dar vin la serviciu în muncipiul Cluj-Napoca, dar și la celelalte activități educative, divertisment sau la cumpărături. Un lucru bun este că un sfert dintre cei din judeţul Cluj (24,6%) au studii superioare, deci are potențial tehnic. Clujul înregistrează o valoare scăzută de șomeri, de 1,3%. Comuna Floreşti din judeţul Cluj are o populaţie rezidentă de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011). Conform primelor estimări, populația județului Cluj a crescut cu aproximativ 20.000 de persoane în ultimii 10 ani.
Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Cluj, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt: comuna Florești, care a ajuns la o populație de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011), comuna Apahida, cu o populație rezidentă de 17.239 persoane (cu 6.554 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Baciu, cu o populație rezidentă de 13.922 persoane (cu 3.605 persoane mai mult decât în 2011). Comunele Florești și Apahida ocupă primele două poziții înregistrând creșteri de 231,2%, respectiv de 161,3% față de 2011. Pe pozițiile 3 și 4 se situează comuna Chinteni, cu o creștere de 147,9% față de 2011, ajungând la o populație de 4.533 locuitori și comuna Feleacu cu o creștere de 145,1%, ajungând la o populație de 5.693 locuitori. Dacă în 2011 aveam 66,3% din populație în mediul urban, acum procentul este de 60,4%, iar populația din mediul rural a crescut de la 33,7% în 2011 la 39,6% în 2021. Dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate, conform datelor oficiale a avut o creștere ușoară (101,8%). Deci per ansamblu populația clujeană a crescut, dar și-a mutat domiciliul la țară, la casă, la aer curat, dar activitățile utile și de divertisment sunt legate tot de muncipiul Cluj-Napoca. Dacă adunăm dublarea populației comunelor limitrofe municipiului Cluj-Napoca în ultimii 10 ani, cu locuitori din capitala Ardealului: Baciu, Florești, Apahida, Gilău și Chinteni vom vedea că în realitate Cluj-Napoca a crescut demografic peste hotarele și inravilanului oficial, la aproape 400.000 locuitori. De aceea, un proiect de guvern și un referendum pentru unirea și integrarea acestor comune în municipiul Cluj-Napoca ar confirma reunirea tuturor clujenilor în același oraș care le oferă slujbele, educația, cultura sau divertismentul. Proiectele metropolitane de fapt vor transforma aceste comune limitrofe în cartiere ale muncipiului Cluj-Napoca. Acesta e viitorul.
Ionuț Țene