Ne întoarcem la un neo-feudalism în secolul XXI. Paradoxal, componenta tehnologică conduce la crearea unei societăți bazate pe clase exclusiviste și pe obsesia controlului și dominării maselor prin intermediul tehnologiei. Capitalismul și democrația, așa cum le cunoaștem de la părinții fondatori ai SUA și din urma Revoluției Franceze din 1789, au ajuns la final. Cartea lui Yanis Varoufakis, intitulată Technofeudalism: A Conversation in Three Parts și publicată în 2022 la editura Bodley Head, a fost un succes de public, dar și un apel la schimbarea paradigmei prin care privim prezentul și viitorul societății noastre. Fără să ne dăm seama, capitalismul a fost înlocuit. Poate am fost prea distrași de pandemie, de crizele financiare fără sfârșit sau de ascensiunea TikTok-ului. Însă, în acest context, argumentează Varoufakis, un nou sistem, chiar mai exploatator, s-a consolidat în ultimii ani: tehno-feudalismul.
În noua sa carte, economistul de renume mondial și politicianul cunoscut din fostul guvern Tsipras susține că capitalismul clasic este mort și că a început o nouă eră economică. Pe baza acestor idei, Yanis Varoufakis a susținut un discurs provocator la Web Summit Qatar, unde, în calitate de fost ministru de finanțe al Greciei, a declarat că „capitalismul a murit” și că ne aflăm într-o nouă etapă istorică, pe care o numește „tehno-feudalism”. Aceste afirmații, departe de a fi simple speculații, reflectă realități economice și sociale profunde care merită analizate. Varoufakis susține că sfârșitul capitalismului nu a fost unul dramatic, ci s-a produs treptat, sub ochii noștri. În locul unui colaps spectaculos, am intrat într-o nouă etapă economică fără să conștientizăm acest lucru. Potrivit economistului, dezbaterile despre salvarea sau reformarea capitalismului sunt deja depășite, având în vedere transformările radicale ale economiei globale.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte subliniate de Varoufakis este concentrarea puterii în mâinile marilor companii tehnologice. Acestea nu mai sunt simple entități care concurează pe piață; ele controlează comportamente, modelează dorințe și simulează piețe. Utilizatorii nu mai sunt clienți, ci resurse valoroase, iar cei care dețin această putere pot influența profund deciziile și comportamentele oamenilor. Varoufakis atrage, de asemenea, atenția asupra riscurilor generate de explozia stablecoin-urilor — monede digitale care, deși par stabile, pot destabiliza economia globală. Fostul ministru acuză administrația Trump de privatizarea dolarului american, fapt ce ar slăbi rolul Rezervei Federale și ar transfera puterea către companii private. Acest proces ar putea crea un cerc vicios periculos între datoria publică și monedele private.
Dacă în capitalismul tradițional inegalitatea era generată de proprietatea asupra fabricilor și capitalului fizic, astăzi ea este alimentată de controlul algoritmilor și al platformelor digitale. Varoufakis subliniază că întrebarea esențială nu mai este cine deține pământul sau uzinele, ci cine controlează instrumentele capabile să modifice comportamentul uman. Aceasta este esența tehno-feudalismului: o economie în care puterea este concentrată în mâinile câtorva giganți tehnologici care nu răspund democratic. Pentru a reechilibra puterea economică, Varoufakis propune democratizarea băncilor centrale. El consideră că toți cetățenii ar trebui să aibă dreptul la un cont direct la banca centrală, similar marilor instituții financiare. „Banii ar trebui să fie un bun comun, nu un privilegiu”, afirmă el. Potrivit economistului, tehnologia necesară pentru implementarea acestei reforme există deja; ceea ce lipsește este voința politică.
Mesajul lui Yanis Varoufakis este profund provocator și ne invită la reflecție asupra viitorului economiei globale. Dacă analizele sale sunt corecte, nu asistăm doar la o criză temporară a capitalismului, ci la o transformare fundamentală a ordinii economice mondiale. Recentul scandal al dosarelor Epstein a scos la iveală faptul că, indiferent de opțiunea politică — democrată sau republicană — o parte semnificativă a elitei americane a fost captivă într-un sistem al corupției sexuale și financiare, simbolizat de celebra „insulă a plăcerilor”. Cine nu avea acces la acest cerc închis era exclus de la centrele reale ale puterii, de la funcții și de la bani. În acest context pot fi înțelese și dezvăluirile privind dorința lui Elon Musk de a ajunge pe această insulă, așa cum reiese din unele e-mailuri publicate. Evident, nu mai putem vorbi despre o democrație autentică atunci când o elită subțire și coruptă conduce, prin instrumentele corupției și ale serviciilor secrete, cea mai puternică țară a lumii și, implicit, ordinea globală. Nu mai există politic stânga și dreapta, ci doar o clasă subțire de puternci corupți ai zilei, care conduc și controlează prin corupție și ideologie lumea tot mai sărăcită.
În România asistăm de mult timp la un neo-fanariotism, în care neo-iobagii muncesc până la 67 de ani pe salarii modeste, în timp ce o elită restrânsă și privilegiată din sistemul de forță și justiție se pensionează la 45–46 de ani. Prin cumulul pensiilor cu salariile, această elită consumă o parte semnificativă din bugetul statului, buget care este suplimentat constant prin împrumuturi bancare internaționale, menite să susțină privilegiile „specialilor”, obsedați de controlul populației prin intermediul serviciilor secrete. Varoufakis are dreptate: democrația și capitalismul, așa cum le-am cunoscut, au murit. Trăim într-un nou Ev Mediu, controlat de tehnologie, în beneficiul unei elite politice subțiri, corupte și lacome, situate deasupra legilor, care ne exploatează pe toți. Pentru marea masă a populației a rămas doar speranța, credința în divinitate și lupta pentru libertate, ca unică șansă de a ieși din acest neo-feudalism tehnicist, corupt și concupiscent.
Ionuț Țene