Din nou pe pământul românesc al poeziei din Spania!

Și anul acesta am avut onoarea și bucuria de a participa ca invitat la manifestările culturale româno-spaniole din peninsula iberică. Spania, care are cea mai puternică comunitate românescă din Diaspora, și-a dezvoltat și creat o rețea culturală de evenimente literare și spirituale în limba română, precum și o generație de scriitori români de limbă română și spaniolă. În perioada 5 – 8 octombrie a.c. s-a desfășurat în localități din comunitatea Madrid, prima ediție a Festivalulul de Carte și Arte – Culturo și primul târg de carte al românilor din Diaspora, cu sprijinul DRP, ICR și MAE. Meritul organizării acestui festival îl are Mircea Giani Florescu de la Centrul Cultural La Tierra Tracia – Asociația Romanați, care editează cea mai populară publicație culturală a românilor din Spania: ”Români în Andalucia”, sub semnul „Frați de grai, frați de trai”. La acest eveniment au participat logistic și cu sufletul ong-uri din Spania, ca exemplu RUF-Rumanian United Fund, care aduc aportul lor la păstrarea tradițiilor și identității românești în Diaspora. În cele patru zile de festival am cunoscut oameni frumoși, care duc mai departe dragostea față de limba și cultura română, deși locuiesc de 20-25 ani în Spania, iar cei mai tineri sunt chiar născuți în țara lui Cervantes din familii românești. Tinerii români sunt la a doua generație fără să uite limba română, ba mai mult au devenit promotori entuziaști ai scrisului românesc și ai culturii române în Spania. Prin inițiativa poetei Mariana Feride am participat la un recital de poezie româno-spaniole în Mejorada del Campo, unde au fost prezenți circa 40 de poeți spanioli, dintre cei mai buni din peninsula iberică. Am avut bucuria de a recita două poezii de-ale mele inspirate de ”pământul spaniol/sfințit cu sânge valah” (scrisă pe aeroport la sosirea în Spania). Intâlnirea cu poeții spanioli a fost fascinantă pentru că am aflat lucruri noi și mi-au deschis orizonturi diferite față de ”bula” în care trăim noi poeții din România. Desigur spaniolii au avantajul limbii, care este după engleză cea mai utilizată din lume. Spaniolii scriu și pentru popoarele de limbă spaniolă din America de sud, centrală sau din sudul Statelor Unite. Orizontul lor de prezentare și cunoaștere este mult mai vast.

Din recitalul și dialogurile cu poeții spanioli am înțeles că opera lirică nu este importantă doar prin cuvântul scris și transmis. Poate exista paradoxal o poezie fără cuvinte, acestea fiind doar ”pretexte” (vehicul) de a transmite fiorul emoției și ritmul universului liric. Există un limbaj universal al poeziei, în care traductibilitatea cuvintelor nici nu mai contează, ci doar deschiderea ființei, prin emoție, spre celălalt. În Spania funcționează mai multe uniunii, asociații și ligi ale scriitorilor, nu numai una sau două ca în fostele țări comuniste. Diversitatea uniunilor de scriitori face ca să existe o competiție fructuoasă și benefică pentru scrisul literar spaniol (concurențial), ne-existând un monopol literar ca în fostele țări comuniste. Statul spaniol le sprijină pe toate asociațiile, tocmai ca din această competiție să se dezvolte o suma de evenimente cultural/literare, din care să se decanteze cei mai buni și valoroși scriitori ai Spaniei. Am cunoscut scriitori români din Spania, care publică la cele mai puternice edituri din Madrid, cărțile lor au devenit betselleruri în Peru, Argentina, Bolivia sau Mexic, dar în România sunt absolut necunocuți. Cred că a venit momentul ca scriitorii români din Diaspora să fie incluși în istoria literaturii române recente, iar critica noastră literară, care este foarte bună și competitivă, să nu mai trăiască într-o ”bulă” istorică izolată de noile fenomene literare din Diaspora. Chiar îmi spuneau poeții româno-spanioli, care nu vor să renunțe la scrierea în limba română, că poezia română e foarte bună și modernă în limbaj, dar faptul că nu e tradusă în Spania e total necunoscută din păcate. Poeții români aduc o noutate de limbaj și de mesaj, pe care poeții spanioli nu o mai au, fiind cantonați într-un stil modernist din anii 60. Poeții români scriu ca în anul curent 2023 ca modalitate stilistică. De asemenea, în Spania aproape că a dispărut critica literară. România are, însă, o excelentă critică literară și de recenzare, care ierarhizează valoric scriitorii români și îi ambiționează pentru a-și înnoi limbajul și semnificațiile, astfel poeții români fiind printre cei mai buni din lume, dar nu sunt din păcate traduși. Poeții româno-spanioli scriu în limba română tocmai pentru a asimila modernitate scrisului poetic din țară, superior celui spaniol. Deci trebuie creată o generație de traducători, nu de traductori fiind concluzia conferinței de la Universitatea Complutenese din Madrid, Facultatea de Litere, patronată de prof. dr. Felix Nicolau, conferință la care au participat profesori de la universitățile Timișoara, Iași și București: Daniel Dejica, Gelu Sabău și Sorin Patraș, în prezența șefei ICR Madrid, Maria Floarea Pop. S-a concluzionat că traducătorul este un adaptor al textului și un creator, iar traducerea o creație literară. Traductorul e bun în textele științifice, pe care trebuie traduse ad litteram, iar traducătorul să-și impună creativitatea în textele literare pentru a fi înțelese.

În cadrul acestui eveniment s-a desfășurat un recital liric Direcția 9 și s-a înființat Liga Scriitorilor, Filiala Spania, președinte fiind ales talentatul poet Marin Dumitrescu, fost prieten cu Nichita Stănescu. Odată cu această ședință de fondare a Ligii s-a propus demararea procesului de traducere a poeților români în limba spaniolă, pentru ca vorbitorii de spaniolă să cunoască valoarea poeților români, care este de top și universală. Consider că literatura română din Diaspora construiește poduri culturale și oferă o viziune optimistă și comprehensivă asupra ierarhizării literaturii române în străinătate. Tot mai mult se împlinește profeția lui Nichita Stănescu ”limba română este patria mea”. Istoria și critica literară din România trebuie să re-evalueze scriitorii români din Disapora și să-i introducă în circuitul istoric literar contemporan românesc. În Spania am simțit alături de poeții româno-spanioli, că am ajuns pe pământul liric românesc al peninsulei iberice ”sfințit cu sânge valah”. Literatura română se cuvine să iasă din izolarea granițelor statale și să se îndrepte spre patria extinsă a românilor din Diaspora. Eu știu deja că acolo unde se scrie și se vorbește românește literar este patria mea.

Ionuț Țene

Ultimele articole

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a...

”Câinii războiului” global au tras în reprezentantul păcii și democrației: Donald Trump

Tentativa de asasinat asupra candidatului republican Donald Trump plutea...

Newsletter

Citește și

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a...

”Câinii războiului” global au tras în reprezentantul păcii și democrației: Donald Trump

Tentativa de asasinat asupra candidatului republican Donald Trump plutea...

Părintele Dumitru Bălașa – neînfrântul anticomunist, care nu s-a lepădat de Hristos

Părintele Dumitru Bălașa a fost un preot jertfelnic și...

Vladimir Creţulescu, reconstruiește o etnogeneză în ”Les origines du discours identitaire Aroumian-Roumain (1770-1878): la construction d’une identité nationale”

Recent am citit o carte cu adevărat excepțională, scrisă de Vladimir Crețulescu și intitulată sugestiv ”Les origines du discours identitaire Aroumian-Roumain (1770-1878): la construction...

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză editorială. Așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani, ca ceva firesc într-o lume dezinteresată de...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a începutul anilor `90. El a fost prieten cu un alt mărturisitor din temnițele comuniste –...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.