Mănăstirea Nicula este o universitate de credință ortodoxă! ”Maica Cerului, nădejdea poporului”

Și anul acesta mi-a hărăzit Dumnezeu sănătate în Postul Maicii Domnului să reușesc să mă duc ca să mă închin la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula, pictată de Luca din Iclod, la 1681. Bucuria de a ridica din genunchi rugăciuni către Maica Cerului nu poate fi descrisă în cuvinte. Doar rugându-te la Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula poți înțelege cel mai important pelerinaj al românilor din Ardeal și România, care-și pun nădejdea în Maica Domnului pentru sănătate fizică și morală a poporului nostru. Pelerinajul, cu participarea a sute de mii de credincioși, de la Nicula este la fel de important prin participarea masivă a credincioșilor, ca cel din 14 octombrie de la moaștele Sfintei Cuvioae Parascheva din Iași, iar pe plan european doar pelerinajul de la Santiago de Compostela pote fi considerat ceva similar. Azi, ca acum sute de ani, românii din Maramureș, Sălaj, Bistrița, Bihor, Alba, vin pe jos trei zile, dormind pe drum în casele sau șurile oamenilor de prin sate, la Mănăstirea Nicula, ca să-și aducă obolul, cu bucurie sfântă, de jerfă și credință, la Icoana Maicii Domnului de la Nicula. Doar cine a făcut acest pelerinaj poate înțelege lacrimile bucuriei jertfei aduse la Maica Domnului. E o bucurie religioasă care nu poate fi explicată rațional. ”Sfinte Marie, pentru noi, roagă-Te” e priceasna care însoțește buzele și inimile pelerinilor. La Nicula s-au pictat primele icoane pe sticlă de către călugări aleși în perioada prigoanei austriece împotriva ortodoxiei. Aceste icoane au intrat în casele românilor de pe cuprinsul întregului Ardeal.

Anul acesta am admirat cu bucurie frumoasa pictură din noua biserică în stil bizantin de la Mănăstirea Nicula, ridicată de vrednicul pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania, care a avut viziunea istorică de a înălța o adevărată catedrală a ortodoxiei ”La Nicula colo-n deal”, ca o flamură a credinței perene a poporului nostru. Mitropolitul Bartolomeu Anania, cărturar și păstor al eparhiei Clujului, Maramureșului și Sălajului, a avut luminata vedere de a restaura la Mănăstirea Nicula, nu numai un pelerinaj secular, dar și o școală de credință, cultură și artă românească. La Nicula, Bartolomeu Anania a tradus noua versiune a Bibliei. De aceea, Mănăstirea Nicula, pe lângă un centru de pelerinaj al ortodoxiei românești și est-europene, trebuie să devină o universitate de cultură, artă și credință. Clădirile ridicate în jurul semeței biserici pot fi sediile acestei adevărate universități mănăstirești, ce se vor transforma într-un focar de credință, educație și cultură, care să iradieze în întreaga Românie, Balcani și Diaspora. Încă din secolul XIV pe dealul împădurit de lângă cetatea Gherlei s-au nevoit aici călugări și pustnici sfințind cu lacrimile și rugăciunile lor locul. La 1552 se ridică aici o biserică monahală cu sprijinul eparhiilor din Țările Române, având hramul ”Sfintei Treimi”, iar în chiliile monahilor a funcționat o școală pentru „grija sufletelor şi învăţătura pruncilor”. La 1659 școala ortodoxă se transformă în școală ”împărătească”, adică școală importantă după model bizantin și moldo-vlahă, nu după împăratul habsburg de la Viena, care atunci încă nu controla Ardealul. La 1681, vestitul pictor Luca din Iclod pictează Icoana Fecioarei Maria care o dăruiește Mănăstirii Nicula. Iar la 1699 se întâmplă marea minune în fața pelerinilor veniți să se roage aici. 26 de zile a plâns icoana Maicii Domnului de la Nicula, ca o prevestire a prigoanei austriece împotriva credinței ortodoxe a românilor din Ardeal, începând cu anul 1700. Din acest moment, Maica Domnului va deveni nădejdea izbăvirii din robie, boli, stăpânire străină şi nevoi, credincioşii venind în pelerinaj, an de an, pe jos, cu prapuri, cântând: „Am venit Măicuţă să ne mai vedem, să-ţi spunem necazul care-l mai avem!”

Anual aici se întâmplau, în urma rugăciunilor aprinse însoțite de lacrimi, minuni și vindecări de necrezut. Și anul acesta sute de mii de pelerini vin să se roage la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Nicula. Cred că a sosit momentul istoric, ca actualii ierarhi și stăreția mănăstirii să ia în considerare testamentul lui Bartolomeu Anania de a face din Mănăstireaa Nicula o adevărată universitate de credință, cultură și civilizație românească, un focar viu de creștinism misonar la porțile Europei. Pr. Dumitru Cobzaru, care a scris o istorie a mănăstirii, ar putea arăta calea de urmat pentru întemeierea acestui centru universitar și comuniune religioasă a românilor, dar și inter-ortodox. Când mă refer la universitate, înțeleg termenul, nu numai în sens modern, ci și din latinescul ”universitas”, de adunare în comuniune culturală și religioasă. Ar fi împlinirea dorinței mulțimilor de pelerini care vin cântând, ca să se împlinească versurile pricesnei pentru poporul român: ”Nu lăsa, Măicuţă,/să pierim pe cale,/căci noi suntem fiii/lacrimilor tale”.

Ionuț Țene

Ultimele articole

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a...

”Câinii războiului” global au tras în reprezentantul păcii și democrației: Donald Trump

Tentativa de asasinat asupra candidatului republican Donald Trump plutea...

Newsletter

Citește și

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a...

”Câinii războiului” global au tras în reprezentantul păcii și democrației: Donald Trump

Tentativa de asasinat asupra candidatului republican Donald Trump plutea...

Părintele Dumitru Bălașa – neînfrântul anticomunist, care nu s-a lepădat de Hristos

Părintele Dumitru Bălașa a fost un preot jertfelnic și...

Vladimir Creţulescu, reconstruiește o etnogeneză în ”Les origines du discours identitaire Aroumian-Roumain (1770-1878): la construction d’une identité nationale”

Recent am citit o carte cu adevărat excepțională, scrisă de Vladimir Crețulescu și intitulată sugestiv ”Les origines du discours identitaire Aroumian-Roumain (1770-1878): la construction...

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză editorială. Așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani, ca ceva firesc într-o lume dezinteresată de...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a începutul anilor `90. El a fost prieten cu un alt mărturisitor din temnițele comuniste –...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.