O investiție imobiliară de lux, legată de echipa organizației Trump, ar putea prinde contur în periferia Cluj‑Napoca, la câteva sute de metri de comunitatea Pata Rât și în apropierea aeroportului internațional „Avram Iancu”. Proiectul, estimat la peste 500 de milioane de dolari, ar urma să includă locuințe premium, terenuri de golf, spații verzi generoase și facilități destinate turismului exclusivist și agrementului. Deci, milionarii americani și europeni implicați nu pot avea apartamente cu vedere la „favela” de la Pata Rât. Astfel, datorită familiei Trump se va soluționa în sfârșit situația acestei comunități nefavorizate după 40 de ani de la înființarea ei. Și de data aceasta au trebuit să „vină americanii” să rezolve o problemă administrativă locală nesoluționată din comunism. La începutul anilor ’80 eram elev la Școala Generală nr. 23, actuala „Liviu Rebreanu”, din cartierul Mănăștur, când prim‑secretarul partidului comunist din Cluj, celebrul Ioachim Moga, s‑a hotărât să „soluționeze” problema țiganilor (atunci nu se numeau rromi) de la groapa de gunoi din Dezmir. Și a mutat câteva sute de familii de rromi într‑un microcartier de blocuri de pe str. Moldoveanu, colț cu str. Mehedinți, din spatele Școlii Generale nr. 23. Toți locuitorii cartierului și noi, elevii români/maghiari care mergeam la școală, am fost uimiți să observăm transformarea acestor blocuri într‑un ghetou, pe stil de favelă braziliană. Rromii țineau cai în case și priveau pe geamul dormitorului spre aleile din jur; căruțele parcau în fața scărilor, iar în loc de încălzirea centrală se făcea foc cu lemne în mijlocul sufrageriei. Era o atmosferă veselă de șatră. Mai mult, puradeii care se jucau în fața blocului, chiar la intrarea principală din fața școlii, atacau elevii, cărora le deposedau în glumă sendvișurile și leul dat de mame pentru a‑și cumpăra covrigi. Dacă se opuneau, micii elevi erau bătuți de găștile integrate în cartier. Așa că noi, elevii școlii, ne‑am schimbat traseul spre școală și direcțiunea ne‑a făcut o poartă de acces dinspre str. Izlazului, în fundul curții școlii. Experimentul comunist de „incluziune” a durat vreo doi ani, iar exasperat prim‑secretarul Ioachim Moga a dat ordin ca comunitatea să fie relocată la Pata Rât, în Dezmir. Într‑o dimineață, zeci de camioane și rabe i‑au luat pe rromi să‑i ducă spre Someșeni. Blocurile au fost renovate și date unor familii de lăcătuși mecanici, profesori, magistrați și avocați. Așa că, de atunci, din anii 1982/1983, durează problema acestei comunități defavorizate, care s‑ar rezolva lunile viitoare prin bunăvoința milionarilor lui Trump, care nu‑i vor include pe rromi lângă blocurile lor de lux.
În zilele acestea, potrivit declarațiilor transmise de omul de afaceri Avram Gal, cunoscător al investitorului, echipa Trump a avut întâlniri recente la București și a stabilit o dată de începere a lucrărilor, anunțând totodată implicarea lui Eric Trump în proiect. De asemenea, se menționează posibilitatea accesării de fonduri norvegiene și o intenție declarată de a integra comunitatea romă din Pata Rât „la standarde norvegiene”. Ar fi fost interesant ca incluziune și țara finanțatoare Norvegia să cazeze la Oslo câteva familii de rromi din România spre binele lor pentru a-l putea vedea pe viu pe fotbalistul Erling Haaland. Astfel, Consiliul Local Cluj‑Napoca a aprobat, în ședința extraordinară din 28 iulie, proiectul „LOCUS: Locuire, Oportunități și Coeziune Urbană Sustenabilă”, prin care municipiul urmărește atragerea mai multor milioane de euro din fonduri europene pentru relocarea treptată a familiilor rome din comunitățile informale de la Pata Rât și integrarea lor în locuințe cu caracter social. În total, Primăria Cluj-Napoca intenționează să achiziționeze sute de apartamente în Cluj‑Napoca și în comunele din zona metropolitană. Prin proiectul LOCUS, administrația locală intenționează să cumpere 50 de locuințe sociale destinate familiilor din comunitatea Pata Rât, cu o investiție de 30 de milioane de lei, finanțată în proporție de 98% din fonduri europene.
Inițiativa locală a stârnit însă și îngrijorări puternice, deoarece zona este cunoscută pentru probleme istorice de poluare, iar proximitatea față de comunități vulnerabile ridică semne de întrebare privind economia publică, echitatea socială și fezabilitatea relocării? Activiștii de mediu atrag atenția asupra riscurilor ecologice și sociale pe care le poate genera un astfel de proiect dacă nu sunt aplicate evaluări și măsuri riguroase. O postare de pe contul ”Reportaje is Back”, preluată de ActiveNews.ro, a declanșat din nou un val de controverse la Cluj‑Napoca, acuzând administrația locală că ar achiziționa „în secret” sute de apartamente în Cluj, Florești și Apahida pentru a le aloca gratuit familiilor din comunitățile Pata Rât. Mesajul acuzator susține că operațiunea ar fi finanțată din granturi norvegiene și o descrie drept un „experiment social” care ar favoriza un grup etnic în detrimentul altor categorii vulnerabile. Potrivit celor nemulțumiți, municipalitatea ar cumpăra locuințe pe piața liberă, în locații nepublicate, pentru a le redistribui în oraș persoanelor provenite din colonii defavorizate (Pata Rât, Dallas, Cantonului). Tototdată se semnalează riscuri privind presiunea asupra prețurilor imobiliare, lipsa transparenței în alegerea locațiilor și a beneficiarilor, precum și posibile inechități față de pensionari, persoane cu dizabilități sau tineri cu venituri reduse. De data aceasta românii și maghiarii săraci din oraș par discriminți față de rromi privind achiziționarea de locuințe sociale. Este de remarcat cu tristețe că de peste 40 de ani comunitățile din zona gropii de gunoi de la Dezmir trăiesc de decenii în condiții precare: locuințe improvizate, acces limitat la utilități, sărăcie și excluziune socială. Eșecurile programelor anterioare de integrare ca în anii 1982/1983 din perioada comunistă și resursele insuficiente alimentează permanent nemulțumirile publice. Sunt necesare în opinia presei locale de clarificări oficiale privind existența unui program formal de achiziții și criteriile de selecție a beneficiarilor, sursa și condițiile finanțării, pachetele sociale pentru integrare (locuri de muncă, servicii sociale, educație) și mecanismele de monitorizare post‑relocare, alături de măsurile pentru asigurarea transparenței și echității față de toți locuitorii cu nevoi.
Consider cu tărie că este necesară o reacție oficială clară și documentată din partea autorității locale pentru a lămuri aspectele semnalate și pentru a asigura protecția drepturilor atât ale comunităților marginalizate, cât și ale celorlalți locuitori ai Clujului. Românii și maghiarii săraci se vor simți discriminați neavând acces la locuințe sociale ieftine ca cei din comunitatea Pata Rât. Incluziunea rromilor în oraș va fi, deci, în principal pe bani mulți norvegieni. Romii vor locui la standarde civilizate, ca în Occident, lângă familiile de români sau maghiari, deci nu în Norvegia. Va fi o „civilizație” de tip MAGA la nivel european. Dacă Trump cere, autoritățile locale execută cu entuziasm! Ca urmare, Clujul va deveni un autentic oraș multicultural în care numeroase familii de români, maghiari sau evrei vor avea vecin o familie de rromi de la Pata Rât. O incluziune reușită poate va duce și la scăderea prețurilor în Cluj-Napoca și așa piperate și cele mai scumpe din țară. Dacă regimul comunist nu a reușit soluționarea incluziunii rromilor de la Pata Rât în anii 1982/1983 poate va reuși regimul pro-european în alianță cu milionarii lui Trump educați în stilul sudului american, care vor doar o priveliște frumoasă de la balconul de sticlă, fără vedere la comunitatea de rromi?
Ionuț Țene
Foto: E fain la Cluj