Realizarea bustului de bronz a președintelui american Woodrow Wilson la Cluj-Napoca are o istorie interesantă. Ideea realizării bustului acestui important președinte, care a condus SUA, între anii 1913 -1921, și care a intrat în istorie prin declarația autodeterminării și suveranității popoarelor în 1918, i-a venit lui Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM, și lui Gheorghe Funar, secretarul general al PRM, care erau în plină acțiune de schimbare a imaginii politice de extremiști în ochii opiniei publice naționale și internaționale. Corneliu Vadim Tudor și-a dat seama în urma înfrângerii la alegerile prezidențiale din anul 2000 în fața lui Ion Ilici Iliescu, că trebuie să-și ”formateze” imaginea publică, pentru a fi acceptat de marile puteri europene și în special de SUA și Israel, pentru ca lider să poată conduce România. În acest context politic s-a născut ideea realizării și dezvelirii bustului președintelui american Woodrow Wilson a cărei declarație de suveranitate a popoarelor a contribuit la fundamentele internaționale ale unirii de la 1 Decembrie 1918. Gestul realizării bustului președintelui american trebuia să aducă un plus de imagine lui Vadim Tudor și Gheorghe Funar, primarul Clujului de atunci. În primăvara lui 2002 s-a ales de către primăria clujeană ca sculptorul bustului să fie reputatul profesor de sculptură, clujeanul Ilarion Voinea, care mai realizase la Cluj-Napoca celebrele busturi ale lui Onisifor Ghibu, în 1998 și Alexandru Ioan Cuza în 1999, opere desăvârșite și apreciate de critica de specialitate. În acel an 2002 era în desfășurare un conflict politic dur între instituțiile statului la Cluj-Napoca, iar alegerea amplasării bustului, adică a locației acestuia, a ridicat mari probleme. Cei care își amintesc acele vremuri știu că primăria condusă de Gheorghe Funar era în conflict cu mare parte din consilierii locali, dar și cu Prefectura județului Cluj, comandanții poliției județene și municipale, dar și cu reprezentanții guvernului PSD din teritoriu. Direcția Județeană de Cultură Cluj controlată de ”pesediști” nu și-a dat acordul ca bustul de bronz al lui Woodrow Wilson să fie amplasat pe domeniul public în centrul orașului. Astfel, bustul a ajuns în curtea Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, condusă de reputatul doctor și rector, prof. Marius Bojiță, care și-a oferit imediat acordul să fie amplasat pe terenul universității, în fața Institutului Pasteur, institut a fost finanțat din perioada interbelică de către Fundația Rockefeller. Fiind pe domeniul universității nu mai era imperativ avizul direcției locale de cultură controlată de PSD, care se opunea la orice inițiativă de monument de for a lui Funar. De aceea, bustul lui Woodrow Wilson a ajuns atunci în curtea UMF Cluj, nu din alte considerente. Bustul de bronz a fost o realizare artistică de excepție, dar Ilarion Voinea a trebuit să-l toarne la Arad pentru că turnătoriile din Cluj erau controlate de cei ce blocau indirect într-un fel sau altul realizarea monumentelor de for românești. Bustul și ceremonia au costat circa 500 milioane lei, bani plătiți de PRM, iar organizarea festivității de dezvelire a fost achitată de către Primăria Cluj-Napoca. Bustul de bronz a fost realizat pe un soclu înalt, în stil coloană de susținere, pentru a evidenția personalitatea președintelui american.
În realizarea și amplasarea monumentului am fost implicat personal, dar mai ales, împreună cu colegul și poetul Marius Țion, de organizarea întregului ceremonial de dezvelire a bustului, cu participarea ierarhiei ortodoxe și greco-catolice locale. Era ziua de 2 iule 2002 (aproape și intenționat aleasă ziua de data de 4 iulie) la ora prânzului, pe o căldură caniculară, când Corneliu Vadim Tudor, îmbrăcat într-un costum alb, împreună cu primarul Gheorghe Funar au tras panglicile tricolore prinse de voalul de mătase pentru dezvelirea bustului președintelui american Woodrow Wilson, în aplauzele mulțimii. Despre importanța evenimentului a vorbit regretatul Roul Șorban, drept între popoare, pe care l-am adus direct de la casa sa de la țară, de la Stoiana. Surpriză. La acest eveniment nu au participat ambasadorul american, Michael Guest, și consulul american de la Cluj-Napoca, deși au fost invitați. Personal le-am transmis invitațiile. Din motive politice reprezentanții diplomatici au refuzat să se afișeze cu Funar și Vadim, care erau în plină acțiune de schimbare a paradigmei politice. Peste câteva luni, Vadim dezvelea bustul de bronz al premierului israelian Ițhak Rabin la Brașov. Indignați de absența diplomaților americani, Vadim și Funar transmiteau departamentului de stat american la Washington o scrisoare de protest în numele comisiei externe a Senatului României, din care spicuiesc: ”Avem plăcerea să vă aducem la cunoştinţă dezvelirea, în cel mai mare oraş din Transilvania, Cluj-Napoca, a bustului fostului preşedinte al SUA, Thomas Woodrow Wilson, intrat în conştiinţa Poporului Român şi în Istoria Umanităţii. Aşa după cum vă este cunoscut, el a avut un rol proeminent, decisiv, în cursul şi după terminarea primului Război Mondial, în încurajarea şi susţinerea popoarelor din Europa de Est şi Europa Centrală pentru realizarea idealurilor lor naţionale. De asemenea, el este considerat creatorul Societăţii Naţiunilor. Ceremonia de dezvelire a bustului a fost, însă, umbrită de atitudinea inexplicabilă a reprezentanţilor diplomatici ai SUA în România, care nu au răspuns invitaţiei adresate, fapt reţinut şi comentat de mass-media. În acest sens, există suspiciunea că dl Michael Guest, ca reprezentant al noii administraţii republicane, persecută, în posteritate, memoria unui preşedinte democrat. În această perioadă în care, în Europa, se desfăşoară tot mai mult şi mai regretabile manifestări anti-americane, gestul nostru voia să fie o recunoaştere a rolului esenţial avut de SUA în istoria contemporană. Pentru că acesta e adevărul. Europa datorează enorm Americii. Ne face plăcere să credem că atitudinea d-lui ambasador Michael Guest a fost una emoţionată şi subiectivă şi că, în acelaşi timp, n-a reprezentat opinia Poporului American faţă de ilustrul om de stat care a fost Thomas Woodrow Wilson. Comportamentul ambasadorului SUA a fost, după noi, unul ireverenţios şi poate aduce atingere excelentelor raporturi statornice între SUA şi România. Inaugurarea bustului n-a fost o manifestare politică, ci una omagială şi istorică. Acolo s-au intonat Imnurile de Stat ale României şi Americii şi au fost arborate, în faţa asistenţei Drapelele Naţionale ale celor două ţări. Mai precizăm că monumentul realizat din bronz şi piatră a fost sfinţit de înalte feţe bisericeşti reprezentând Biserica Ortodoxă şi Biserica Greco-Catolică. Au fost prezenţi şi un veteran de război, în vârstă de 89 de ani, Cavaler al Ordinului ‘Mihai Viteazul’ şi un mare cărturar român, Raoul Şorban, în etate de 90 de ani salvator al mai multor mii de evrei de furia lui Hitler şi Horthy, deţinătorul titlului de ‘Drept între Popoare’, acordat de Yad Vashem din Israel, om care a rostit, la monument, un discurs emoţionant. Cine şi cum apără interesele americane în Europa?”
Anii au trecut și tocmai în anul Centenarului Marii Uniri – 2018, Vasile Iuga de Săliște, președintele Societății Pro-Maramureș ”Bogdan Vodă”, dar și criticul și istoricul literar Mircea Popa au cerut în scris, în privat sau public, ca statuia lui Woodrow Wilson să fie relocată și adusă în centrul orașului pentru o mai mare vizibilitate. Primarul Emil Boc a fost sensibil la aceste solicitări și a inițiat demersurile legale pentru relocarea bustului de bronz. Prin Biroul Învățământ, cultură, culte, s-a solicitat acordul UMF Cluj pentru relocarea bustului de bronz. Doamna rector Anca Buzoianu și Senatul UMF ”Iuliu Hațieganu” și-au dat acordul relocării statuii în Piața Lucian Blaga, pe locația pietonală de acum. În cadrul proiectului european de amenajare a pieței s-au obținut în timp aprobările necesare legale prin specialiști de la Urbanism și s-a implementat prin Direcția Tehnică, care avea sarcina modernizării pieței pe fonduri europene. Astfel, pe data de 18 decembrie 2024 în prezența ambasadoarei SUA, Kathleen Kavalec, președintelui Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop, sculptorului Ilarion Voinea, istoricul Ioan Bolovan, prefectului Irina Munteanu și a altor oficialități locale s-a dezvelit bustul lui Woodrow Wilson. De întregul ceremonial s-a ocupat o echipă de profesioniști de la Direcția generală, comunicare, dezvoltare locală din primărie.
Președintele american, prin declarația sa din 8 ianuarie 1918 susținută în Congresul SUA privind autodeterminarea națiunilor și a suveranității popoarelor, a dus la crearea premiselor și la întemeierea statelor naționale Cehoslovacia, la independența Poloniei și la unirea Transilvaniei cu România pe 1 decembrie 1918, precum și Iugoslavia. Baza legală internațională și diplomatică a noilor state independente s-a făcut pe baza viziunii politice internaționale a lui Woodrow Wilson, la fel și tratatul de pace de la Versailles din 1919/2020. Să nu uităm, istoricii ignoră din păcate, că și Turcia s-a înființat pe baze moderne în urma declarației lui Wilson de autodeterminare a popoarelor la 1924 prin dispariția imperiului otoman, după cel german și austro-ungar. Ordinea internațională de azi este construită pe declarația lui Woodrow Wilson.
Ionuț Țene