Cei care ne palce să citim, și am prins și o parte din viața noastră în perioada comunistă, ne aducem de piesele de teatru ale Mihail Sebastian jucate la Naționalul clujean sau ecranizate la TVR. Cea mai frumoasă și emoționantă piesă a lui Mihai Sebastian este ”Steaua fără nume”, care a fost ecranizată și în URSS, la sfârșitul anilor 70. Trama piesei o cunoaștem: într-un oraș de provincie de pe Valea Prahovei, o necunoscută este coborâtă din tren în gară pentru că nu are bilet. Aceasta vine de la cazinou și are asupra ei doar fisele câștigate. Profesorul de provincie Miroiu, care se afla în gară în așteptarea unei cărți foarte scumpe de la București, se oferă să o găzduiască peste noapte, perioadă în care între cei doi apare o relație afectivă. Profesorul Miroiu a găsit o stea fixă, invizibilă, în spatele altei stele din Ursa Mare, necunoscută pe bolta cerească și nu știe ce nume să îi dea, când află că pe necunoscută o cheamă Mona o numește astfel. Dimineața apare milioanrul Grig, cel cu care Mona are o relație de 3 ani. Cum acesta este bogat, Mona se reîntoarce în cele din urmă în lumea lui, părăsindu-l pe astronomul visător, care nu-i putea oferi o viață de luz în Capitală. Un astfel de personaj de provincie parcă decupat din piesa ”Steaua fără nume” a fost astronomul amator clujean Romulus Irimieș, o legendă vie a Clujului din perioada comunistă. Romulus Irimieș a fost un alter ego al personajului Miroiu.Născut la Băișoara, în 25 mai 1930, într-o familie de oameni simpli, Romulus Irimeș a dat dovadă de o vie curiozitate în a afla secretele bolții cerești, iar asta l-a împins la studiu individual de astronomie, optică și mecanica corpurilor cerești. Deși a fost doar un simplu electrician cu școală profesională, tânărul Romulus Irimeș și-a construit o lunetă cu care a început să facă observații asupra corpurilor cerești. Autodidact prin excelență, și-a însușit cunoștințele științifice necesare și a procurat sau construit telescoapele necesare observațiilor sale astronomice. Ideea de a construi un punct fix de observare i-a venit în urma greutăților de a lucra cu luneta în centrul Clujului.
Romulus Irimieș a construit prin surse proprii primul observator astronomic de amatori din România, pe un deal din comuna Baciu, în anul 1966, cunoscut ca Observatorul de pe Dealul Alunișului. Acesta a fost pus la dispoziția membrilor cercului de astronomie și a publicului și a devenit un centru vizitat de numeroși astronomi amatori din țară și din străinătate. Azi observatorul astronomic din Baciu este o ruină. Romulus Irimeș a fost o figură emblematică a anilor ’70 pentru municipiul Cluj-Napoca. A fost un spirit viu dominat de pasiunea pentru astronomie, pentru știință în general. Deși a a studiat ca autodidact, a căutat și a primit mereu îndrumări de la astronomi profesioniști și cercetători clujeni precum Gherghe Chiș, Ioan Todoran, Xantus Janos, Vasile Ureche. Pentru a răspândi aceste cunoștințe teoretice și practice, Irimeș a fondat și animat Cercul de astronomie ,,Victor Anestin” ( ziarist român, scriitor de literatură științifico-fantastică, astronom amator), în cadrul Casei de Cultură Cluj-Napoca, unde a susținut numeroase conferințe publice și observații prin telescop pentru publicul larg. Rezultatele acestor observații au fost publicate de către Romulus Irimeș în buletinele de cercetări ale Observatorului de pe Dealul Alunișului, apărute în cinci volume. Echipa de astronomi amatori clujeni a conlucrat cu asociații și societăți astronomice din Europa, SUA, Israel, URSS. Romulus Irimeș a realizat mai multe premiere, a avut observații privind numărul statistic Wolf (o expresie matematică a activității solare în funcție de numărul petelor de pe discul Soarelui); observații asupra stelelor variabile, asupra curenților meteorici, căutarea de noi comete, observații privind secvența solară. A fost editorul revistei Astronomia 1976-1977. A inițiat un ,,ABC astronomic”, un dicționar enciclopedic de popularizare de peste 600 de pagini, precum și un ,,Atlas stelar”, neterminate. A decedat prematur, la doar 48 de ani, la 23 noiembrie 1978, în urma unei boli incurabile.
Romulus Irimieș a fost membru în Uniunea Internațională a Astronomilor Amatori, precum și membru în societăți astronomice din Franța, Israel, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia și Iugoslavia și a inspirat un celebru film românesc care s-a filmat la Cluj-Napoca. ”Decolarea” este o peliculă românească din 1971, în regia lui Timotei Ursu, avându-l ca protagonist pe actorul Emil Hossu. Acesta joacă rolul lui Paul Bentu, șef de promoție la o școală de aviație, care primește o repartiție de stagiu la aviația utilitară din Cluj. În film joacă și Liviu Ciulei, iar filmările sunt făcute pe străzile Clujului. În ”Decolarea” clujenii vor regăsi alături de scene cu vechiul aeroport din Someșeni sau Cabana Făget și o secvență în care protagonistul urmărește petele solare și evoluția proiecției discului soarelui printr-un telescop amplasat în centrul Clujului, lângă grupul statuar Matei Corvin din Piața Unirii (Piața Libertății). Într-o zi însorită de primăvară în spatele camerei alături de Emil Hossu se aflau astronomii amatori clujeni Janos Xantus, Romulus Irimeș și Ioan Mircea Corpodean, cooptați în film fie cu rol secundar fie ca simpli figuranți. Moartea prematură datorită unei boli necruțătoare l-a răpit prea devreme pe Romulus Irimieș dintre clujenii și astronomii lui dragi, dar rmemoria lui trebuie păstrată ca o proiecție și un model pentru tinerele generații, ca să privească din nou spre stele. De ce nu, poate să privească la cer din fostul observator astronomic de pe Dealu Alunișului din Baciu, transformat în Memorial ”Romulus Irimieș”.
Ionuț Țene