Și anul acesta am participat, cu emoție și entuziasm, împreună cu întreaga conducere a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, la fel ca în ultimii ani, la manifestările comemorative dedicate lui Avram Iancu de la Țebea – sanctuarul sfânt al Eroului Național, unde își doarme somnul de veci, alături de tribunii săi Simion Groza și Ioan Buteanu, uciși laș de honvezii în 1849. Doar cine participă anual la aceste manifestări celebrative ale Eroului Național poate înțelege pe viu emoția cuprinsă de evenimentele dedicate Crăișorului Munților, înmormântat la umbra gorunului lui Horea, unde marele răsculat de la 1784 a pus la cale resurecția țărănească pentru eliberarea națională, religioasă și socială de sub stăpânirea grofilor maghiari.
Tradiția serbărilor comemorative de la Țebea are o istorie îndelungată, care începe cu înmormântarea Eroului Național, oficiată de peste 33 de preoți ortodocși și greco-catolici în septembrie 1872. După Marea Unire de la 1918, guvernul Ionel I.C. Brătianu, la cererea istoricului Nicolae Iorga, a amenajat arealul mormântului lui Avram Iancu și parcul cu goruni românești de lângă cimitirul bisericii de la Țebea, odată cu organizarea primelor manifestări dedicate lui Avram Iancu la o sută de ani de la naștere, care au transformat parcul în cel mai sfânt loc al neamului românesc din Ardeal.
An de an, la Țebea, în preajma trecerii la cele veșnice ale Crăișorului Munților, pe 10 septembrie 1872, au loc manifestări omagiale ample, chiar și în perioada comunistă. Nicolae Ceaușescu, ajuns la putere în 1965, vine la Țebea și plantează un gorun în 1966, care a crescut falnic, dar în decembrie 1989 unii săteni l-au tăiat și i-au dat foc în fața primăriei, unde a ars câteva zile. Tot la Țebea au avut loc ceremoniile de organizare a o sută de ani de la moartea eroului, în 1972, sub patronajul lui Ștefan Pascu, care a organizat un amplu simpozion istoric la Brad, simpozion neegalat până astăzi, în urma căruia istoricul clujean a tipărit o excepțională antologie de texte istoriografice comemorative.
Începând cu anii ’70 și ’80, la Țebea, poetul Adrian Păunescu organiza un festival de muzică folk și patriotică în septembrie, dedicat Crăișorului Munților, care aduna zeci de mii de tineri din întreaga țară, care-l omagiau așa cum se cuvenea pe Eroul Național. După 1991, trebuie să mulțumim Societății Cultural Patriotice „Avram Iancu”, condusă câțiva ani de prof. Ioan Teodor Stan, apoi de prof. Victor Bercea și ing. Constantin Sicoe, care au organizat anual în septembrie autentice și emoționante manifestări evocative ale Crăișorului Munților, la care se adăugau autoritățile locale, armata și zeci de mii de moți și români de pe tot cuprinsul țării. Septembrie era o lună de referință pentru români la Țebea, în care poporul, strâns unit în jurul Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”, celebra eroul național cu fast și iubire, prin ample manifestări cultural-folclorice și istorice.
Din păcate, în ultimii ani lucrurile s-au degradat continuu. Există la autoritățile politice și instituționale de la București obsesia compulsivă de a militariza și confisca politic manifestările naționale. Prin Legea nr. 215/2016 privind organizarea manifestărilor comemorative și culturale naționale, legiuitorul a impus efectiv „militarizarea” oricărui eveniment dedicat unui erou național, personaj istoric sau unei zile naționale de către autoritățile politice locale, județene, centrale și parlamentare cu ajutorul militarilor, poliției, jandarmeriei sau altor structuri de forță sau secrete. Tot mai mult, eroii noștri naționali sunt confiscați de autoritățile publice, politice și militare, care duc la îndepărtarea poporului de eroii naționali. Nu numai cu Avram Iancu la Țebea are loc o confiscare a organizării de către politicieni a Crăișorului Munților, dar și cu celelalte manifestări naționale anuale de pe tot cuprinsul țării.
Poporul e ținut tot mai departe de evenimente prin garduri de fier și cu ajutorul poliției sau jandarmeriei, pentru ca politicienii locali, județeni sau centrali să se poată doar ei manifesta comemorativ sau la o aniversare națională. Și ne mai mirăm astfel că poporul român și mai ales tinerii se îndepărtează de evenimentele și manifestările dedicate istoriei naționale și eroilor neamului? Eroii naționali nu sunt proprietatea politicienilor trecători în funcții. Tot mai greu se ajunge la mormântul lui Iancu, tot mai greu românii se mai pot bucura de o zi națională, fiind puși în țarcuri de jandarmerie ca să dea bine în poză politicienii, fără să fie deranjați.
Inclusiv și anul acesta, la Țebea, societățile cultural-patriotice nu au primit respectul cuvenit de a fi în primele rânduri la comemorarea anuală. Dacă aceiași politicieni s-au perindat cu coroane la mormântul lui Avram Iancu de mai multe ori, că erau la Camera Deputaților, la Senat, la grupurile parlamentare sau partide, numele lor fiind rostite de speaker la microfon de mai multe ori, societățile cultural-patriotice au fost amintite doar odată și atât. Este incorect, imoral și un abuz legislativ. Era evidentă discriminarea legislativă. Legea nr. 215/2016 ar trebui modificată pentru a da accesul poporului prin reprezentanții asociațiilor cultural-patriotice să fie în primele rânduri în organizarea de manifestări, evenimente comemorative și aniversare naționale. Peste tot în țară ar trebui să fie democratizate manifestările social-culturale, pentru a atrage tineretul și a-l educa în spirit patriotic. Orice tânăr alungat de jandarmi și sau polițiști după un țarc de fier va pleca dezamăgit de la sanctuarul național de la Țebea sau de la alte locuri sfinte ale neamului românesc de pe cuprinsul țării.
Paradigma trebuie schimbată urgent, iar asociațiile cultural-patriotice trebuie să aibă un rol primordial în organizarea zilelor naționale și evocarea personalităților neamului românesc. Poporul român, prin asociațiile cultural-patriotice, trebuie să fie în primele rânduri la evocarea eroilor neamului, nu politicienii, care apoi „trădează” țara prin legi discriminatorii în parlament. Punctual, consider că a venit timpul ca Legea nr. 215/2016 să fie schimbată, iar manifestările de la Țebea din jurul datei de 10 septembrie să fie organizate de anul viitor în primul rând de Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, cu sprijinul autorităților locale, județene și centrale și al reprezentanților armatei, poliției și jandarmeriei. Avram Iancu este un erou al neamului nostru, care trebuie redat în totalitate poporului pentru a fi celebrat, iar Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu”, ca legatar spiritual și moral testamentar al memoriei Crăișorului Munților, are datoria și obligația culturală de a fi în primele rânduri ale festivităților celebrative din sanctuarul eroilor moților de la Țebea. Să schimbăm paradigma. Să redăm Eroii Naționali poporului. Să-i educăm pe tineri în spiritul iubirii eroilor neamului. Trăiască Duhul lui Iancu!
Ionuț Țene