Adrian Boda face parte din noua generație de istorici clujeni educați și formați la școala istoriografică a lui Doru Radosav. S-a afirmat imediat după anul 2000 în echipa de cercetare orală specializată pe rezistența anticomunistă și comunism, alături de Cornel Jurju, Ionuț Costea, Vali Orga, Florin Cioșan, Sidonia Grama, Almira Țentea sau Cosmin Budeancă. Spirit fin și pasionat de memoria rezistenței anticomuniste, tânărul istoric s-a implicat cu entuziasm în proiecte istoriografice care stau la baza unor studii și cărți de referință. În ultimii ani, istoricul s-a specializat și pe revoluția din decembrie 1989 de la Cluj-Napoca, venind cu documente scrise și video inedite în spațiul public.
Adrian Gheorghe Boda s‑a născut în anul 1982, în comuna Gilău, județul Cluj, fiind un om care a preluat ceva din spiritul hotărât al oamenilor de la ”porțile Apusenilor”. Boda s‑a specializat în istorie orală, dedicându‑se documentării memoriei colective și dezvoltării infrastructurilor digitale pentru conservarea patrimoniului narativ. Boda este absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș‑Bolyai (licență 2005), are un master în Istorie Orală (2006) și a urmat studii doctorale cu tema percepțiilor combatanților români din cel de‑al Doilea Război Mondial (2007–2016). Formarea teoretică stă la baza unei practici metodologice riguroase: proiectare și conducere de interviuri etice, transcriere și analiză a depozițiilor, combinarea surselor orale cu documentele de arhivă și implementarea politicilor de conservare digitală. Activând atât în mediul academic, cât și în cel instituțional, Boda îmbină munca de teren, analiza critică a surselor și managementul de proiect pentru a pune la dispoziția cercetării și a publicului mărturii esențiale ale secolului XX din România. Din 2014 este bibliotecar S II la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj‑Napoca, unde coordonează dezvoltarea arhivei de istorie orală: organizare, indexare, clasificare, digitizare și politici de acces la colecțiile de interviuri. În această poziție, Boda contribuie la transformarea colecțiilor orale în resurse accesibile pentru cercetare și educație, integrând standarde de metadate și proceduri de conservare digitală. Este de asemenea redactor și colaborator al Anuarului de Istorie Orală (AIO), publicație care a devenit de referință în implementarea unor metode înnoite de cercetare istorică.
Adrian Boda a condus proiecte majore și a participat la numeroase granturi naționale și internaționale, care l-au făcut vizibil în lumea academică. În 2019 a fost directorul proiectului „Memoria războiului. Colecția digitală a memorialisticii celor două războaie mondiale” (finanțare AFCN), fiind responsabil de conceperea colecției digitale, coordonarea echipei, publicarea de volume și activități de diseminare. A fost cercetător în proiecte precum „Istoria mineritului aurifer din munții Apuseni” (UEFISCDI, 2017–2019) și „The Untold Story. An Oral History of the Roma People from Romania” (EEA Grants, 2014–2017), unde a organizat campanii de teren, a realizat zeci de interviuri și a contribuit la volume și articole științifice. În proiecte anterioare (AFCN, CNCSIS, POSDRU) s‑a implicat în cercetări privind memoria Holocaustului în Transilvania, istoria locală și educația prin istorie orală, cu rezultate istoriografice notabile. E un istoric care s-a specializat pe subiecte exploratorii de nișă. De asemenea, publicistica lui Adrian Boda acoperă teme variate, cum ar fi memoria războiului, imaginea celorlalte armate în memoria combatantului român, istoria romilor în armată, accidente miniere și memorialistică. Se apropie ca abordare de imaginarul și mentalitățile specifice Școlii Analelor. Printre lucrările recente și proiectele editoriale se numără: ”Armata română pe Frontul de Est în imagini 1941–1944” — coeditor, Argonaut (2021); ”Bertrand Whitley, Din Benghazi la București. Memorii din cel de‑al Doilea Război Mondial” — ediție îngrijită și studiu introductiv (2019); ”Eram toți ca frații… Romii în armată în timpul regimului comunist. Interviuri de istorie orală” — editor, Editura Mega (2017); ”O lume printr‑un obiectiv. Albumul colecției Francisc Remmel” — editor (în colaborare, 2017); ”Depoziții despre viață și moarte. Holocaustul din nord‑vestul Transilvaniei. Cercetare de istorie orală” — co‑realizator, (2009). Totodată, articolele sale în reviste de specialitate includ studii precum „Dincolo de mitul ‘ostașului eliberator’. Percepția soldatului sovietic ca inamic pe Frontul de Est” (Corviniana, 2021) sau „Gold Mining Accidents. Musariu Mine Fire in the Collective Memory” (AIO, 2019). Prin aceste lucrări, Boda contribuie la diversificarea și nuanțarea istoriografiei contemporane, aducând în prim‑plan perspective personale și comunitare care altfel ar rămâne marginalizate. E un istoric al fragmentarului și al locurilor ”marginale”, care îmbogățește viziunea de sinteză a cercetătorului. Activitatea lui Boda are un impact dublu, cu interfenețe sinergice: academic și instituțional. La nivel academic, colecțiile, volumele și articolele produse oferă materiale primare esențiale pentru studiile despre război, minorități și memorie socială. La nivel instituțional, proiectele de digitizare și standardizare a arhivelor orale la BCU „Lucian Blaga” sporesc accesibilitatea și siguranța informațiilor, facilitând astfel cercetarea și programele educaționale. Prin formarea de echipe și activități în școli partenere, el extinde și dimensiunea civică a istoriei orale, implicând comunități locale în conservarea propriei memorii. Aici istoricul este original în expresia istoriografică. Istoria o percepe ca rol educativ pentru comunitate.
Proiectul de cercetare inițiat de istoricul Adrian Boda despre revoluția din decembrie 1989 este curajos și inedit. Boda a investigat evenimentele din Decembrie 1989 la Cluj-Napoca printr-un demers de aproximativ 12 luni (2023/2024), cu acribie; prin lucru în arhive a realizat peste 70 de interviuri (metoda „bulgărelui de zăpadă”, istorie orală) şi colectare de materiale inedite (fotografii, filmări, casete audio). Sursele au inclus revoluţionari, cadre ale Miliţiei, ofiţeri ai Armatei şi ai fostei Securităţi, care au oferit probe ce clarifică represiunea din 21 decembrie 1989. Rezultatele includ materiale nepublicate pregătite pentru expoziţie şi documentar. La final, istoricul Boda va constitui un fond arhivistic accesibil la Departamentul Colecții Speciale al BCU „Lucian Blaga”. Interpretarea autorului e sintetică și reține faze multiple ale evenimentelor locale clujene revoluționare: revoltă populară (15–21 dec.), transformare în revoluţie (începând cu 21 dec.), urmată de o lovitură de stat la centru după 22 dec. și o contrarevoluție. Cercetarea scoate în evidență coagularea nucleului manifestanților (în jurul lui Călin Nemeș), mobilizarea muncitorilor şi mărturii puternic emoționale ale victimelor. Boda aduce la lumină interpretări și lucruri noi despre revoluția de la Cluj din Decembrie 1989, punând accentul pe ineditul declarațiilor unor foști ofițeri de securitate și miliție, dar și pe unii lideri noi post-decembriști care au făcut carieră politică ulterioară.
Istoricul Boda continuă să dezvolte cu ardoare științifică colecții digitale și să editeze surse memorialistice, punând accent pe interoperabilitate, acces deschis și bune practici de conservare digitală. Memoria digitală este o provocare a noului val istoriografic clujean, în fruntea căruia se menține Adrian Boda. Istoricul a învățat de la mentorul său Doru Radosav să fie un pasionat pentru metode noi de cercetare. Interesul său pentru subiecte precum memoria războiului, experiențele minoritare și efectele industrializării asupra comunităților locale indică o preocupare și pentru istoria publică și pentru folosirea istoriei ca instrument de înțelegere a prezentului. Scrisul istoric al lui Adrian Boda reflectă o carieră orientată spre păstrarea și valorificarea mărturiilor orale, esențiale pentru o istoriografie incluzivă și pentru memoria colectivă a regiunii și a țării. Stilul său istoriografic este alert, pe alocuri jurnalistic și integrativ. E un istoric tânăr care promite. Timpul e de partea lui.
Ionuț Țene