Istoricul clujean Marius Mureșan este atât de tânăr încât este destul de greu să-l încadrezi într-o categorie istoriografică. Cu toate acestea, tinerețea nu l-a împiedicat să aibă deja o operă istoriografică destul de consistentă, față de alți colegi la vârsta lui care nu au depășit faza publicării unor articole în presa scrisă sau a unor studii de tip miscellanea. De câțiva ani colaborez cu dânsul pe linie administrativ‑culturală, istoricul fiind trimis de Universitatea Babeș‑Bolyai pentru a susține cu suport istoriografic unele manifestări publice organizate de primăria clujeană cu ocazia unor zile naționale aprobate prin lege: Ziua deținuților politici anticomuniști sau Ziua Unirii Basarabiei cu România. O face cu deferență și cu un profesionalism care îmbină retorica publică cu acribia cercetătorului. Ne-am simpatizat din prima, fiind un tânăr inteligent și bun cunoscător al istoriei contemporane. Mai mult, a fost și redactorul cărții mele ”Pe urmele valahilor uitați”, apărută la Editura Casa Cărții de Știință. La editură se ocupă de partea de îngrijire a cărților istorice și o face bine, fiind apreciat de autorii care publică la această prestigioasă casă de editat cărți valoroase.
Marius Mureșan s-a născut la 14 august 1991. Este un istoric tânăr care, deși născut după Revoluția din decembrie 1989, a devenit o voce de referință a istoriografiei contemporane. Este istoric, editor și cadru universitar la Universitatea Babeș‑Bolyai din Cluj‑Napoca. Activitatea sa profesională îmbină cercetarea în istoria contemporană a României, studiile locale despre Transilvania și implicarea editorială în promovarea patrimoniului istoric și cultural. Absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș‑Bolyai (licență, 2013), Marius Mureșan și-a continuat pregătirea academică cu un master în istorie (2015) și a obținut titlul de doctor în istorie (2018) la aceeași universitate. Teza sa de doctorat, publicată ulterior sub titlul ”Destinația Cotroceni. Alegerile prezidențiale în România” 1990–2014, reflectă preocuparea sa constantă pentru studiul proceselor politice și electorale din România postcomunistă. Alte teme recurente ale cercetării sale includ dinamica rural‑urbană în perioada comunistă, istoria locală a Transilvaniei și influența mediului cultural asupra identității publice. Este un autentic istoric al istoriei recente și o face bine deși nu are experiența personală a vieții în comunism. Din 2017 a fost implicat ca cadru didactic asociat la Facultatea de Istorie și Filosofie a UBB, coordonând seminarii și susținând cursuri la specializările ”Studii de Securitate, Relații Internaționale”, ”Studii Europene” și ”Istorie”. Din octombrie 2023 activează ca asistent universitar, predând cursuri introductive în istoria contemporană a României și în istoria contemporană universală. Activitatea sa pedagogică este completată de numeroase comunicări științifice în conferințe naționale și internaționale, precum și de participarea la sesiuni doctorale și workshopuri tematice, fiind recunoscut de mediul academic.
Din 2017 este editor de carte la Editura Casa Cărții de Știință, unde coordonează domeniul Istorie — acreditat de CNSC — și gestionează colecții tematice importante. În această calitate, Mureșan a redactat, îngrijit și coordonat peste 350 de volume din domenii variate, de la istorie locală la filologie, medicină și știință. A inițiat și condus proiecte editoriale finanțate de instituții naționale și locale și a participat constant la târguri și festivaluri de carte (Gaudeamus, Festivalul Internațional de Carte Transilvania), asigurând vizibilitatea producției editoriale și a cercetărilor istorice regionale. Este foarte vizibil ca prezentator de carte la aceste târguri de carte și nu numai.
Pe plan academic editorial, Mureșan este autorul a două monografii de referință: ”Destinația Cotroceni. Alegerile prezidențiale în România 1990-2014” (2019) și ”Între rural și urban. Fragmente din cotidianul comunist. Studiu de caz: raionul Gherla” (2021). Citind aceste cărți am observat un fin observator al trecerii României de la comunism la democrația de tranziție, având o perspectivă în durata lungă. Marius Mureșan este, de asemenea, autor sau coordonator al unor volume colective relevante pentru istoria regională și națională (Anul 1940 în istoria Europei; Metamorfoze clujene după Marea Unire; Multiculturalism în Transilvania după Conferința de Pace de la Paris etc.). Are numeroase articole publicate în reviste de specialitate și capitole în volume colective pe teme precum alegerile prezidențiale, migrațiile, politica locală și memoria istorică. De asemenea, contribuțiile sale apar frecvent în presa culturală regională, consolidând legătura dintre cercetarea academică și publicul larg. Marius Mureșan este și secretar științific al Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) — Filiala Cluj a Academiei Române (din 2022) și inițiatorul revistei Philohistoriss, pe care a coordonat‑o încă de la fondarea ei în 2015. A organizat și manageriat conferința națională Philohistoriss (ediții repetate între 2015 și 2022) și a fost implicat în numeroase proiecte culturale și editoriale susținute de autoritățile locale și centrale.
Prin îmbinarea activității de cercetare, predare și editare, Marius Mureșan contribuie semnificativ la dezvoltarea studiilor istorice din Transilvania și din România contemporană. Activitatea sa editorială a facilitat accesul la studii de specialitate, documente și ediții critice, în timp ce lucrările sale de autor și comunicările științifice au adus perspective noi asupra vieții politice și sociale ale României din ultimele decenii. Pentru cititorii interesați de istoria contemporană, de dinamica locală a regiunilor Transilvaniei sau de procesul de comunicare și diseminare a istoriei prin editare, activitatea complexă a lui Marius Mureșan reprezintă un reper profesionist și angajat în promovarea memoriei și a cunoașterii istorice. Ca istoric este foarte tânăr și are de unde să crească valoric în ierarhia istoriografiei ardelene. Ce a scris până acum confirmă o conștință a scrisului isotric și dacă sănătatea e de partea lui va avea un viitor promițător ca autor de cărți și studii istorice. Are avantajul că scrie ușor și fluent iar lectura cărților sale sunt o plăcere petnru cititor, Stilul său îmbină acribia științifică cu alerta editorului și jurnalistului. Are cheia unor noi opere istoriografice de valoare și penetrante în spațiul public. Viziunea sa de istoric contemporan este complementară, îmbinând mentalitățile cu imaginarul și subiectele sportive de impact și noi ca abordare metodologică în istoriografia noastră.
Istoricul Marius Mureșan prezintă în volumul ”Șapca pe Cupă. O istorie a finalelor Universității Cluj în Cupa României până în 1965” (2026), lucrare publicată cu prilejul a 60 de ani de la victoria din 11 iulie 1965. Cartea reconstituie traseul echipei în finale (1934, 1942, 1949, 1965) și leagă fiecare partidă de contexte istorice majore: perioada interbelică, refugiul la Sibiu din 1940–1941, începutul regimului comunist și consolidarea în anii ’60. Autorul, plecând în principal de la surse de presă de epocă, discută dificultățile documentării (ideologii, subiectivismul ziarelor) și explică alegerea extinderii cercetării dincolo de 1965 pentru a surprinde continuitatea identitară a clubului. Cartea combină istoria sportivă cu portrete ale vieții cotidiene din Cluj în diverse perioade și pune în valoare momentul-cheie: Cupa României din 1965 — singurul trofeu major al clubului și simbol al legăturii cu mediul universitar (până în prezent). Motivele emoționale și simbolice evocate de autor includ finala de la Sibiu (1942) — cu dificultățile materiale și nașterea imnului „Haide U!” — și finala victorioasă din 1965. Valori promovate de U Cluj sunt paradigmatice: fidelitate (Semper Fidelis), loialitate, perseverență și spiritul comunitar studențesc. La istoric pasiunea pentru „alb‑negru” s-a născut odată cu venirea la Universitate (2010) și dorința de a lega performanța sportivă de memorie și identitate locală. Decanul facultății de istorie Ovidiu Ghita i-a făcut un elogiu frumos la apariția noii sale cărți ”Șapca pe Cupă. O istorie a finalelor Universității Cluj în Cupa României până în 1965”, care a fost vizualizată de către suporterii celei mai iubite echipe de fotbal din Cluj-Napoca: ”Constat cu plăcere că Marius Mureșan își dovedește afinitatea cu „U” nu numai prin prezența în tribune. O face și prin scris, iată! Istoric de meserie, s-a simțit atras nu de comentarea actualității, ci de investigarea trecutului venerabilei entități sportive. […] De astă dată, revizitarea trecutului grupării se face într-un decupaj mai larg”. Marius Mureșan se dovedește un istoric care scrie empatic despre subiecte la care vibrează sufletește, fără să piardă însă obiectivitatea. Cu asemenea recomandări consider că Marius Mureșan se înscrie pe linia tinerilor istorici care promit. Are atribuții și de istoric neconvențional cu subiecte legate de sport. Este un istoric comprehensiv care îmbină în stilul Școlii Analelor o paletă largă de izvoare contemporare, abordând teme și subiecte diverse, de la politc la sport, fapt cel face original.
Ionuț Țene