La predica de la sărbătoarea de Bobotează se citește Evanghelia despre Botezul Domnului Nostru Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în apa Iordanului – Evenimentul sfințitor al pogorârii Duhului Sfânt și al recunoașterii Teofaniei, atât de către profetul Ioan, dar și de către mulțimile de oameni săraci și obișnuiți veniți la întâlnirea cu Dumnezeu și cu istoria divină. La întoarcerea apelor Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul și poporul prezent îl recunosc pe Iisus, cel botezat cu apă, care va boteza cu „Duh Sfânt”, ca și Fiu al Omului. În acest context am avut revelația existenței a două popoare născute din Legea scrisă de inspirație divină în Țara Sfântă. Avem un popor care l-a ales pe Baraba în Vinerea Mare, instigat de elitele naționaliste locale de farisei, saduchei și cărturari, strigând în fața guvernatorului roman Pilat din Pont, din fața pretoriului, în perioada tradiției iertării Pascale a unui condamnat la moarte: „Răstigniți-L, Răstigniți-L!” pe Iisus Nazarineanul și „Sângele Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri!”. Acest popor, prizonier al legii celei vechi și a clasei conducătoare de privilegiați, a strigat în fața reprezentantului puterii Romei că îl voia viu pe criminalul Baraba, doar pentru că ucisese romani și dorea să lupte militar împotriva Imperiului Roman, și voiau mort pe Iisus, reprezentantul poporului format din cei simpli și săraci și care le strica rânduiala financiară a tagmei preoților. Acest popor, controlat de elita privilegiată, L-a trimis la moarte pe Iisus, Fiul Omului, Cel ce a venit să aducă prin vocea Sa ”Adevărul, Calea și Viața” și prin suferința Sa răscumpărarea lumii de păcate.
O parte a poporului, manipulat și condus de farisei, cărturari și saduchei, a dorit lumescul și imanentul, adică pe Baraba, omul crimei și al revoltei violente și neputincioase în fața forței imperiale. Celălalt popor, cel blând, cel aflat la Iordan în ziua Botezului lui Iisus de către Ioan Botezătorul, L-a ales pe Fiul Omului, adică Lumina, Iubirea, Fericirea și calea cea dreaptă, dar strâmtă, spre izbăvire și mântuire. Iisus este alesul poporului, al celor săraci, simpli și drepți care iubesc Adevărul și Dreptatea. Astfel, Iisus, în vremea celor trei ani ai predicilor Sale evanghelice, le-a vorbit mulțimilor pe limba lor siriacă, nu pe limba ebraică, care era limba celor puternici și bogați, a castei cărturarilor și fariseilor, a preoților și saducheilor de la Templu. Iisus a fost omul poporului care dorea mântuirea prin Lumină și Adevăr, nu al celor legați de casta privilegiată conducătoare, care, deși recunoștea puterea Romei, conspira la rebeliune pentru victorii lumești și trecătoare.
Avem astfel, în Țara Sfântă, două popoare: unul, al celor care se lasă controlați și manipulați de elitele privilegiate pentru beneficii lumești imediate, și care a strigat, în preajma Paștelui: „Răstigniți-L!” pe Iisus; și celălalt, poporul simplu și exploatat, atât de puterea romană, cât și de elitele locale (cărturari, farisei și preoți), care vorbea o altă limbă decât cea a celor puternici și bogați – limba siriacă –, ce era a poporului lui Iisus, Cel ce le-a adus Vestea cea Bună și le-a arătat „Calea, Adevărul și Viața” spre mântuire. Noi, creștinii, suntem urmașii acestui popor blând, iertător și iubitor de pace și Lumină, cărora le-a vorbit și le-a adus Cuvântul, Domnul Nostru Iisus Hristos. Acest popor creștin merge pe calea Noii Legi, spre o lume a dragostei și păcii, spre mântuire și Împărăția Cerurilor. Celălalt popor a rămas încrâncenat în lucrurile și mărunțișurile lumești ale privilegiilor întunecate și trecătoare, mergând pe drumul ”revoltei permanente” a lui Baraba, care duce doar la imanent și nimic. Creștinii sunt urmașii acelei mulțimi de oameni simpli de la Botezul lui Ioan Botezătorul, de la apa Iordanului și din pericopele evanghelice, care a ales, prin liberul arbitru, iubirea, pacea, iertarea, libertatea și mântuirea prin Iisus Hristos.
Ionuț Țene