Profesorul Vladimir Bogosavlievici este o legendă urbană a Clujului. Profesor de istorie o viață la Colegiul Național „George Barițiu”, profesorul „Bogo”, așa cum îl alintă elevii, a devenit un reper local al profesorului de istorie dedicat predării pedagogice și orale a istoriei tinerilor. Face parte din generația istoricului Pecican, din facultatea de istorie de dinainte de 1989, și și-a dedicat viața elevilor pentru a le preda istoria „altfel” decât curriculumul școlar, deși l-a respectat ca programă. Dacă vedeți un profesor învățând și explicând elevilor în fața monumentelor și clădirilor istorice din Cluj-Napoca, să știți că acela e Vladimir Bogosavlievici, profesor emerit, care a fost, acum câțiva ani, laureat al Galei de Excelență „10 pentru Cluj” ca „Profesorul anului”. Prin pasiunea pe care a depus-o pentru a-i învăța istorie locală, regională și națională pe elevi, are ceva din trăsăturile personajelor clasice din literatura română: Domnul Trandafir, Popa Tanda sau „Dăscălița” lui Goga. Bogosavlievici a trăit predarea istoriei în felul său propriu. Nu a fost un pedagog rece, cocoțat pe catedră, ci a interacționat direct cu elevii, cu empatie și dragoste pentru trecut. De aceea, astăzi este cel mai iubit profesor de istorie din Cluj-Napoca, un model de urmat pentru tinerele generații. Predarea istoriei se face cu inima, cu sufletul și cu o mare dragoste față de trecut. Abia atunci elevii prind drag de istorie și vin cu plăcere la orele de clasă. „Bogo” este un reper al pedagogiei predării istoriei prin metode alternative, dar și prin dragostea față de trecut, oricare ar fi acesta — local, regional, național sau european. ISJ Cluj ar trebui să încurajeze astfel de metode de predare a istoriei ”marca Bogo”. Elevii ar fi mai instruiți și mai cu dragoste față de istorie. Ela a predat istoria Clujului ca o poveste care a avut ”lipici” la tineri și recunoașterea a venit. Istoricul clujean Vladimir-Alexandru Bogosavlievici a fost unul dintre cei 12 premianţi ai Galei MERITO în anul 2020. A fost premiat pentru excelenţă în educaţie. El a fost selectat din 500 de propuneri de la nivel national.
„O istorie povestită a Clujului” – scrisă de Vladimir‑Alexandru Bogosavlievici, în 2021, și apărută la Editura Arcadia – este o incursiune captivantă în trecutul orașului, care readuce la viață legende, personaje istorice și transformări urbane. Volumul, născut dintr‑un serial de treisprezece emisiuni la Radio Cluj și redactat sub forma unui dialog cu jurnalistul Daniel Moșoiu, păstrează atmosfera radiofonică — introduceri, recapitulări și intervenții ale ascultătorilor — transpusă cu grijă în pagină. Autorul, ca profesor și istoric la Colegiul Național „George Barițiu”, adaugă rigoare științifică prin referințe la arhive, documente și patrimoniu construit, precum și prin utilizarea surselor oral‑istorice. Totodată, Daniel Moșoiu contribuie cu ritmul narativ și elementele de atmosferă care fac lectura accesibilă și atractivă. Împreună reușesc un echilibru între documentare și povestire, transformând faptele istorice în relatări vii și veridice. Cartea funcționează și ca ghid urbanistic interactiv: descrieri de străzi, clădiri‑simbol, reconstituiri ale perimetrelor antice ale Napoca sau ale medievalului „oraș comoară” conturând un mozaic ce subliniază multiculturalismul care a definit identitatea Clujului. Poveștile — verificate sau transmise ca legendă, precum cea a primarului Linzig — ilustrează întâlnirea dintre memorie colectivă și documente istorice. În esență, volumul este o „istorie povestită” pentru publicul larg pe limbajul ”poporului”: localnici, elevi și pasionați de istorie urbană. Prin ancorarea faptelor în locuri recognoscibile și prin apelul la povești, cartea face istoria accesibilă și stimulează reflecția civică asupra patrimoniului și conviețuirii multiculturale. După doi ani de la prezentarea primului volum dedicat celor ce doresc să descopere istoria Clujului, profesorul clujean Vladimir Bogosavlievici a revenit cu partea a doua a incursiunii, realizată împreună cu elevii săi. Cartea „Explorăm Clujul istoric: Bogo și elevii Colegiului Național George Barițiu” are 300 de pagini și a apărut tot la editura Arcadia Media. Vladimir Bogosavlievici afirma în presa anului 2023 că volumul are la bază orele de istorie ținute cu elevii în oraș, dar și vizitele ghidate organizate de-a lungul timpului în Cluj.
Profesorul Vladimir‑Alexandru Bogosavlievici şi-a lansat, pe 8 octombrie 2024, volumul ”Cluj‑Mănăştur. O povestire istorică”, într‑un eveniment găzduit la Casino-ul clujean, fiind prezent un public numeros. Cartea continuă seria „Explorăm Clujul istoric” şi îşi propune să ofere locuitorilor cartierului — dar şi clujenilor în general — o abordare accesibilă, colocvială, a trecutului unei aşezări care a dat numele celui mai mare cartier al oraşului. Autorul, profesor la Colegiul Naţional George Bariţiu, mărturisea la lansare că trăieşte în Mănăştur din 1987 şi a simţit nevoia de a pătrunde dincolo de imaginea „de suprafaţă” a cartierului. Volumul urmăreşte evoluţia Mănăşturului, viaţa cotidiană şi conflictele dintre comunitate şi autoritate, oferind cititorului un ghid narativ prin momente şi personaje care au modelat identitatea locului. La lansare, scriitorii Mircea Popa, László Alexandru, Marius Țion, Daniel Moșoiu şi Ionuţ Țene au elogiat volumul ca pe un demers istoriografic inedit, subliniind valoarea studierii unui cartier ca spaţiu de locuire şi arhetip identitar. S‑a remarcat ideea că Mănăştur nu este doar un loc fizic, ci „o stare de spirit” — un sentiment colectiv care merită documentat şi înţeles în profunzime. Editorul Mihai Armanca a punctat importanţa cartierului pentru păstrarea unui spirit de libertate, iar directoarea liceului, Alina Bărăian, a luat, de asemenea, cuvântul, evidenţiind legătura autorului cu mediul educaţional şi rolul studiului local în formarea tinerilor. În prezentările şi aprecierile rostite s‑a făcut şi apel la o monografie exhaustivă a Mănăşturului, ca pas următor firesc în documentarea istoriei urbane clujene. Stilul autorului, definit în lansare ca o „filosofie peripatetica”, întreţine dialogul cu cititorul şi converteşte cercetarea istorică într‑o lectură vie, potrivită atât pentru publicul larg, cât şi pentru cei interesaţi de istoria locală. ”Cluj‑Mănăştur. O povestire istorică” se înscrie astfel ca o contribuţie importantă la cunoaşterea identităţii urbane a Clujului şi a celui mai reprezentativ cartier al său. De reținut pentru marele public este și cartea semantă Vladimir Bogosavlievici și Marius Mureșan, ”Italienii din istoria Clujului” (2025, Casa Cărții de Știință). Cartea face parte din colecția „Istoria la pas”, dedicată contribuției comunității italiene la istoria orașului. „Această carte s‑a născut, poate, dintr-o întrebare simplă: ce au însemnat italienii pentru Cluj? Într‑un oraș cunoscut pentru amestecul său de culturi — română, maghiară, germană, evreiască — prezența italiană pare, la prima vedere, discretă. Și totuși, urmele lor sunt acolo, în ziduri, în idei, în povești. Paginile care urmează spun istoria unei comunități mici ca număr, dar semnificative prin amprenta lăsată asupra orașului. De la negustorii florentini din Evul Mediu și meșterii Renașterii, până la arhitecții, profesorii, antreprenorii și oamenii de cultură care au modelat Clujul în secolele ce au urmat, fiecare personaj din această carte aduce cu sine o poveste care a devenit parte din identitatea acestui loc,” este descrierea coautorului Marius Mureșan. Lucrarea lui „Bogo” prezintă contribuțiile comunității italiene la istoria Clujului de la Evul Mediu până în prezent. Italienii au fost prezenți încă din secolele XIV–XV ca negustori și meșteșugari (pietrari, armurieri, medici), influențând comerțul și arhitectura orașului. În epoca Renașterii și a Contrareformei, iezuiții italieni (Massimo Milanesi, Ferrante Capeci, Antonio Possevino) au înființat și organizat colegiul care a funcționat ca prima școală academică din Cluj și au lăsat relatări despre viața și structura etnică a Transilvaniei. Arhitectura și fortificațiile orașului poartă semnătura unor italieni importanți: Agostino Serena, Davide Retani, Giovanni Morando Visconti (planificatorul Cetățuii), Carlo Iusti; multe case și elemente renascentiste și baroce provin de la meșteri toscani. În secolele XIX–XX, antreprenori și intelectuali italieni (Gaetano Biasini — hotelier și întreprinzător; Samuel Benigni; Rudolf Fabini — chimist) au contribuit la viața economică, științifică și culturală a orașului. Jurnalistul Roberto Fava a susținut cauza românească în 1894, iar în perioada interbelică au venit figuri culturale și arhitecturale (Massimo Bontempelli, Gio Ponti). După 1918, simboluri ale latinității (copie a Lupei Capitolina) au consolidat legăturile culturale; în perioada comunistă prezența italiană a fost redusă, iar după 1989 au reapărut investiții și legături economice moderne (De’Longhi la Jucu, Grand Hotel Italia, antrenori și sportivi italieni la CFR Cluj).
Educația italiană este susținută local prin predarea limbii italiene la Colegiul Național „George Barițiu”, prin schimburi culturale, lectorate și sprijin diplomatic (consul onorific Massimo Novali). Deși numeric mai restrânsă, comunitatea italiană a avut un impact semnificativ, ”multifacetic” — comercial, meșteșugăresc, religios‑educațional, arhitectural, științific și cultural — asupra dezvoltării istorice și contemporane a Clujului. Vladimir Bogosavlievici mai are multe de spus în istoriografia locală. De reținut pentru cei pasionați de trecut că profesorul ”Bogo” este un Socrate istoric al zilelor noastre. Contribuția sa la istoriografia ardeleană este inedită, încadrată la capitolul unei istorii peripatetice și orale în stil miscellanea. Vorbim de o istorie văzută prin ochii tinerilor, ce a preluat interesul și candoarea acestora. Este contribuția sa originală în scrisul istoric românesc din Ardeal.
Ionuț Țene