Radu Mârza face parte din generația tânără de istorici clujeni. Mi-a fost coleg, cu doi ani mai tânăr. Nu ne-am cunoscut personal, ci doar ne-am intersectat pe la biblioteci și seminarii și, după 1995, la lansări de carte sau conferințe. A fost întotdeauna un om taciturn și foarte serios. Posibil — sau mai mult decât sigur — ca aceste calități să fi contribuit la cariera lui universitară. A avut și avantajul ca limba slovacă să-i fie limbă maternă, ceea ce l-a îndreptat spre studii și profesorat la Bratislava. Nu a scris mult, dar a dat lovitura de imagine cu o carte ușor de citit, destinată marelui public. Cartea „Călători români privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală, 1830–1930” am citit-o cu o plăcere deosebită. Autorul a surprins farmecul interferențelor dintre Orient și Occident pe plaiurile mioritice. Istoricul știe să îmbine istoria mentalităților cu acribia științifică și farmecul literaturii memorialistice. În „Cuvânt‑înainte”, scris de Ovidiu Ghitta, se surprinde sintetic ethosul acestei cărți: „Aveți în față o carte alertă despre practici și reprezentări din primul veac de turism pe calea ferată. Merită să vă lăsați purtați în cadența ei, chiar dacă nu veți întâlni situații complicate, precum cele imaginate de Agatha Christie, pe vremea când Rebreanu admira din cupeu frumusețile Italiei. Radu Mârza are darul de a vă captiva cu istorisirea sa, ca unul care gustă din plin ideea de a călători cu gândul în anii de glorie ai Orient‑Expressului.” E un istoric care caută succesul ”de casă” prin scrierea cărților sale. La cartea aceasta i-a reușit. Mârza e un istoric al ”vizualului”.
Radu Mârza s‑a născut la 9 mai 1974. Este conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș‑Bolyai din Cluj, specialist în istoria medievală și premodernă, istoriografia slavistică, istoria culturală a călătoriei și studiul surselor vizuale. Cariera sa academică, marcată de numeroase mobilități internaționale, proiecte și publicații, conturează profilul coerent al unui cercetător preocupat de modul în care circulațiile de persoane, idei și imagini modelează identități și memoria culturală. E un adept al multiculturalismului istoriografic. Mârza și‑a obținut diplomele de licență și master la Universitatea Babeș‑Bolyai din Cluj (1992–1998) și a finalizat doctoratul în istorie la UBB (1999–2005). A urmat, de asemenea, studii doctorale (Ph.D.) la Universitatea J. A. Komenský din Bratislava (2002–2003), pregătiri care i‑au consolidat perspectiva comparativă asupra Europei Centrale și asupra problemelor slavonismului și slavisticii românești. Azi e o voce a multiculturalismului istoriografic de la noi în țară. Din 1997 Mârza a ocupat diverse posturi la UBB (documentalist, asistent, lector și, din 2015, conferențiar), implicându‑se constant în activități didactice și administrative în departamentul de istorie. Activitatea sa științifică include numeroase stagii de documentare și predare în centre europene esențiale pentru domeniile sale: Viena, Pisa, University of Birmingham, Central European University (Budapesta), Universitatea Jan Amos Komenský (Bratislava), Debrecen, Novi Sad, Sofia ș.a. Aceste mobilități i‑au facilitat accesul la arhive, colecții și rețele academice, precum și consolidarea unei perspective multilingve (română, slovacă, cehă, engleză, germană, franceză).
Centrul cercetării lui Mârza gravitează în jurul a trei direcții interconectate sinergic: 1. istoria slavisticii românești și a relațiilor culturale dintre români și spațiul slav (analiză a influențelor culturale, a instituțiilor academice și a discursurilor istorice) — temă reflectată în monografii și articole de specialitate; 2. istoria culturală a călătoriei și mobilității — trenuri, băi balneare, călătorii științifice și turism la începutul secolului XX, o abordare care combină sursele scrise cu sursele vizuale (în special cărțile poștale) pentru a înțelege percepțiile asupra spațiului, evoluția brandurilor turistice și practicile sociale ale mersului la tratament; 3. studiul surselor vizuale și al patrimoniului — cărțile poștale ca sursă istorică, patrimoniul industrial și documentarea fotografică. Prin acest demers interdisciplinar, Mârza explică modul în care circulațiile materiale și simbolice construiesc experiențe sociale și identități culturale în Europa Centrală și de Sud‑Est. Lucrările recente despre cărțile poștale, traseele feroviare și mersul la băi indică o direcție de cercetare continuă și relativ inedită: explorarea mobilităților moderne timpurii ca factori formatori ai memoriei colective și ai imaginii urbane. Consolidarea unor arhive digitale și a unor cataloage bibliografice sintetizate ștințific oferă baza pentru studii comparative transnaționale viitoare.Din punct de vedere metodologic, Mârza îmbină istoriografia clasică cu istoria culturală, istoria mentalităților, analiza discursurilor și studiul surselor vizuale, acordând importanță arhivelor internaționale și perspectivelor comparative. Aici e un demn urmaș a lui Doru Radosav. Este, de asemenea, și un colecționar pasionat si preocupat de istoria cărților poștale.
Lista sa de publicații, extinsă și variată, include monografii, volume colective coordonate, traduceri și numeroase articole în reviste naționale și internaționale. Printre titlurile esențiale se numără: ”The History of Romanian Slavic Studies. From the Beginnings until the First World War” (2008) — studiu de referință asupra formării slavisticii românești; ”Călători români privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală” (1830–1930) (2020) — o explorare a experienței vizuale a călătorului feroviar și a modului în care trenul modelează percepția peisajului; ”Călători și pacienți români la Karlsbad. O istorie culturală a mersului la băi pe la 1900” (2022) — cercetare amplă despre cultura băilor și mobilitatea elitei. De asemenea, a publicat albume și volume despre cărțile poștale și ilustrații urbane, documentând orașe (inclusiv Clujul) și peisaje dunărene prin prisma imaginii postale. Pe lângă lucrările personale, Mârza a coordonat volume colective și a contribuit cu capitole la numeroase lucrări editate, reflectând preocuparea sa pentru istoriografie, modernizare și transferuri culturale. Mârza are o propensiune către istoria culturală trecută prin filtrul imaginarului și mentalităților.
Mârza a fost implicat în proiecte naționale și internaționale. A fost membru în proiecte finanțate de Banca Mondială, participant în proiecte HESP și POS DRU; a coordonat un proiect CNCS/UEFISCDI privind bibliografia istoriei românești în limbi occidentale (2011–2014) — inițiativă care a valorificat cercetarea istoriei românești în context transnațional. Aceste proiecte i‑au facilitat accesul la resurse și colaborări în rețele europene de cercetare. La UBB, Mârza a conceput și predat o gamă largă de cursuri și seminarii: „Istoria Bizanțului”, „Istoria culturală a călătoriei și turismului”, „Monumente, ideologii, identități”, „Patrimoniu industrial” și cursuri specializate despre slavism și istoriografie. A fost, de asemenea, inițiator și organizator de workshopuri și secțiuni la conferințe naționale și internaționale, demonstrând angajamentul față de formarea tinerilor cercetători și consolidarea comunității științifice. Activitatea sa este recunsocută și apreciată de lumea academică, deși nu a scris mult. De asemenea, Mârza participă frecvent la congrese, simpozioane și emisiuni radio/TV, susținând prelegeri publice și conferințe tematice. Publicistica sa include articole de popularizare, cronici și texte de opinie în reviste culturale (Apostrof, Tribuna, Magazin Istoric etc.), ceea ce evidențiază preocuparea de a face istoria accesibilă unui public larg. Totodată, a tradus lucrări din slovacă și a colaborat la proiecte editoriale care sporesc accesibilitatea surselor pentru cercetători. Activitatea sa a fost recunoscută prin premii importante: premiul „Titu Maiorescu” acordat de Academia Română (2010) pentru monografia despre slavistică, premii de excelență didactică (UBB, 2020) și premii pentru opere de interpretare (2021). Aceste distincții subliniază valoarea contribuțiilor sale atât în cercetare, cât și în activitatea didactică, unde și-a construit o carieră academică solidă.
Radu Mârza este în prezent un istoric care, prin combinația de rigurozitate istoriografică și deschidere interdisciplinară, a construit o operă coerentă, centrată pe mobilitate, imagini și transferuri culturale în Europa Centrală. Este influențat masiv de Școala Analelor, continuând metodologia acestui curent istoriografic. Activitatea sa — de la monografii și volume coordonate, la comunicări, traduceri și intervenții publice — conturează imaginea unui cercetător implicat în definirea unor perspective noi asupra modului în care oamenii și imaginile au circulat, au construit sensuri și au modelat memorie și identități. Pe Radu Mârza în definesc ca un istoric al imaginarului și vizualului. E noutatea care o aduce cu hărnicie în istoriografia noastră.
Ionuț Țene