Pentru prima dată în ultimii 6 ani, nu mai avem nicio universitate din România în topul 1000 Academic Ranking of World Universities, clasament internațional al universităților realizat de Shanghai Ranking Consultancy. În ultimii 3 ani, Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca era, din păcate, ultima care mai ținea învățământul superior românesc în topul celor mai importante universități din lume. Printre criteriile folosite în clasamentul Shanghai sunt: calitatea educației și a personalului academic și activitatea de cercetare. Clasamentul global este condus și în acest an de Harvard – pentru al 21-lea an consecutiv la rând. Conducerea UBB a reușit în perioada rectoratului acad. Ioan Aurel Pop să includă UBB în acest top de prestigiu. Actualul rector, pe bună dreptate, se declară nemulțumit: „am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național”. Încă din 2020, rectorul UBB trăgea un semnal de alarmă în acest sens, că dacă nu se iau măsuri de reformă din timp universitatea clujeană va cădea din top. Profesorul Daniel David susținea în presa locală, că România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023, în condițiile în care Universitatea Babeș-Bolyai ”nu a mai putut compensa singură erori și indecizii majore în politicile academice naționale”, după ce, în ultimii trei ani, a fost singura universitate care a reprezentat România în ARWU. ”Țări vecine și cu istorii similare au cel puțin o universitate în acest ranking, de exemplu Belgrad – Serbia, Lubliana – Slovenia, Budapesta-Szeged – Ungaria, Zagreb – Croația, Vilnius – Lituania. Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor. Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult. Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în ranking-ul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive, incluzând, pe lângă științele universitare clasice, și medicina și alte componente complexe de inginerie, tehnologie). Modele în care universitățile comprehensive nu au și componenta biomedicală, mai există, dar sunt rare în peisajul academic internațional”. Această propunere indirectă de unificare a Universității ”Babeș-Boyai” cu Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” mi se pare corectă, însă răspunsul d-nei prof. dr. Anca Buzoianu, la propunerea rectorului UBB, are o doză de malițiozitate. Rectorul UMF Cluj este de părere că nu așa se face performanța. „Trebuia să spună cineva că nu prin comasare crește performanța. Ci prin strategii coerente, pe termen lung și finanțare adecvată a cercetării. Chiar și din resurse proprii, așa cum facem la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu”, a spus rectorul UMF Cluj, Anca Dana Buzoianu, pe pagina de Facebook.
„Dacă Universitatea din Cluj, Universitatea din București, Universitatea Cuza reușesc o formulă de colaborare strânsă cu universitățile de medicină din aceste orașe, toate cele trei universități intră în top 1000 și eu cred că unele dintre ele chiar în top 500”, a insistat public din nou Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în cadrul unui interviu acordat televiziunii publice regionale din Cluj. Potrivit rectorului UBB Daniel David, pentru creșterea performanței universităților clujene, „sunt două soluții: – Să angajăm mai mulți oameni în acele domenii care publică potrivit acestui ranking, adică mai ales în științe, iar pentru asta avem nevoie de bani de la Guvern, avem nevoie de bani de la Ministerul Educației, fiindcă trebuie să angajăm nu doi-trei oameni, trebuie să angajăm 100-100 și ceva de oameni noi. Sau doi: să adăugăm programe care au ca rezultat principal acest tip de publicații, de exemplu programele bio-medicale”. Chiar și deputatul clujean de la PSD, Patriciu Achimaș Cadariu, a venit cu o declarație, că nu este de acord cu poziția rectorului UMF Cluj, Anca Buzoianu, privind fuziunea universităților clujene. Acesta a declarat în cadrul unei emisiuni găzduite de BuzzNew.ro că subiectul unificării nu este unul închis câtă vreme niciuna dintre aceste instituții nu este proprietatea conducerii. Deputatul clujean a comentat astfel respingerea de către conducerea UMF Cluj a ideii unificării cu UBB sugerată de rectorul Daniel David ca soluție pentru accederea în clasamentul Shanghai, de unde UBB tocmai a fost exclusă. Consider, ca un istoric, care am scris trei cărți despre învățământul superior clujean între anii 1944 – 1989, că a sosit momentul, ca rectorii universităților clujene să lase orgoliile deoparte și să acționeze cu sprijinul autorităților locale: Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj, cu sprijinul Ministerului Educației, ca să înceapă procedurile de unificarea a universităților clujene, în special a Universității ”Babebeș-Bolyai” cu Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”, pentru ca România să aibă, în sfârșit, o universitate puternică și profesionistă în primele o sută universități din lume din Top Shanghai. Numele universității ar putea fi, păstrând tradiția istorică la Cluj-Napoca, cu titlul generic: Universitatea ”Bebeș-Hațieganu”. Fărâmițarea mediului academic nu aduce performanța, ci doar comasarea resurselor intelectuale și științifice, contribuie la întemeierea unei universități de top, românească, pe plan internațional. O universitate nu poate fi construită doar pe baze teoretice și pe ”umanioare”, ci și pe bio-medicină, științele naturii și tehnologice. Orgoliile și funcțiile trecătoare nu pot opri procesul istoric ca România să aibă la Cluj-Napoca cea mai puternică din țară și în topul celor mai bune universități din lume: Universitatea ”Babeș-Hațieganu”.
Ionuț Țene