Caracterul social al creației literare

Creația literară are un profund caracter social. În primul rând, pentru că este o creație umană, individuală sau colectivă și care este destinată altor oameni, cititorilor.

Din alt punct de vedere, creația literară prezintă prin intermediul scrisului sau audio-vizualului, o paletă largă de interacțiuni sociale: între indivizi, între individ și societate, între individ și divinitate, între individ și propriul său eu, între colectivități diferite, între om și mediu, între fizic și astral, etc.

Creația literară ilustrează prezentul, analizează trecutul și intuiește viitorul, parcurgând aceste etape ale evoluției umane pe scara timpului.

Are și un scop, acela de a transmite o informație, de a descrie și de a analiza evenimente, personaje sau locuri, de a face explorări filosofice sau de a păstra și transmite mai departe tradițiile specifice anumitor areale geografice.

Creația literară este opera pe care creatorul, scriitorul, fie el poet sau prozator, jurnalist sau critic literar, dramaturg sau epigramist, o prezintă sub formă scrisă sau audio-vizuală cititorului sau publicului, acești beneficiari ai mesajului transmis. Relația dintre autor și cititor este tot o relație socială, care trebuie menținută activă fiindcă este principalul mijloc de informare, documentare și promovare în toate sferele socio-profesionale, culturale și de educație.

Mesajul transmis, se face cu ajutorul cuvântului, care, având o mare putere de penetrare în subconștient, poate influența ființa umană. Supunându-se dualismului filosofic ,,bun și răuʼʼ, poate genera atitudini pașnice sau conflictuale. Pe acest mecanism se bazează și manipularea ca formă de influențare a mediului receptor.

Pentru creatorul literar, care se pregătește să modeleze cuvintele așezându-le în structura dorită, este important să i-a în calcul câteva repere: cititorul țintă, mesajul care trebuie transmis și tehnica de construcție emoțională, fiindcă în final, opera literară produce și o anumită stare emoțională.

Din experiența secolelor trecute s-a observat că opera literară era puternic ancorată în viața socială. Din acest motiv, noi cei care trăim în prezent, putem să cunoaștem în amănunt evenimente trecute și relațiile interumane, descrieri istorice sau geografice, precum și politicile economico-administrative, ideile religioase, datele statistice, etc.

Dacă vom cuteza să facem un exercițiu de memorie, putem să ne imaginăm că suntem undeva în viitor, peste 200-300 de ani și dorim să ne documentăm cu privire la societatea umană a anilor 2000-2030. Bineînțeles că va trebui să apelăm la cele mai uzuale surse scrise: publicațiile și cărțile.

Plecând de la această idee, am studiat mai multe publicații de cultură, emisiuni audio-vizuale de știri și câteva zeci de cărți apărute în ultimul timp la diverse edituri. Rezultatul m-a surprins. Nu-l voi comenta, limitându-mă doar al nominaliza.

În conținutul publicațiilor de cultură, în jur de 55-60% sunt articole de istorie literară, cronici ale unor opere vechi, articole comemorative, câteva evenimente istorice și politice vechi și câteva articole de critică literară. Aproximativ 30-35% sunt poezii filosofice, descrierea unor trăiri personale, descrieri de natură, poezie religioasă, etc. Articolele și poeziile sociale despre perioada contemporană, abia se apropie de 5-6%.

În presa de știri scrisă și audio-vizuală, abundă informațiile politice, economice și administrative, cu un accentuat iz de manipulare, conform politicilor redacționale sau interesului finanțatorilor. Interesant este că, o informație rostogolită prin toate redacțiile, capătă de multe ori aspecte contradictorii, care aruncă în derizoriu știrea de bază. Descrierea unor evenimente, obținută din surse discutabile, neverificate sau preluarea părerii unei singure părți fără a se face cunoscută și părerea părții adverse, a intrat în obișnuință. O pondere însemnată o au știrile despre accidente, crime, violuri și alte violențe, iar publicitatea obositoare, structurată în principal pe promovarea medicamentelor, completează imaginea.

În cazul cărților, domină volumele de poezii de dragoste, filosofice, religioase, descrieri de natură, etc. Față de presa de cultură, găsim mai multe scrieri despre societate și relațiile interumane, dar numai o parte se referă la perioada contemporană.

Având aceste rezultate, eu cercetătorul prezumtiv din viitor, descopăr că informațiile credibile sunt puține deși volumul de tipărituri este mare, că materialele contradictorii viciază adevărul iar manipularea intoxică conținutul. Revenind la contemporaneitate, se simte nevoia a mai multor creații literare și jurnalistice care să oglindească , cu obiectivitate realitatea din jurul nostru, așa cum o trăim zi de zi, cu bune și rele, fără fardare și fără manipularea informației.

Andrușa R. Vătuiu

Liga Scriitorilor Filiala Timișoara Banat

Ultimele articole

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a...

”Câinii războiului” global au tras în reprezentantul păcii și democrației: Donald Trump

Tentativa de asasinat asupra candidatului republican Donald Trump plutea...

Newsletter

Citește și

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a...

”Câinii războiului” global au tras în reprezentantul păcii și democrației: Donald Trump

Tentativa de asasinat asupra candidatului republican Donald Trump plutea...

Părintele Dumitru Bălașa – neînfrântul anticomunist, care nu s-a lepădat de Hristos

Părintele Dumitru Bălașa a fost un preot jertfelnic și...

Vladimir Creţulescu, reconstruiește o etnogeneză în ”Les origines du discours identitaire Aroumian-Roumain (1770-1878): la construction d’une identité nationale”

Recent am citit o carte cu adevărat excepțională, scrisă de Vladimir Crețulescu și intitulată sugestiv ”Les origines du discours identitaire Aroumian-Roumain (1770-1878): la construction...

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză editorială. Așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani, ca ceva firesc într-o lume dezinteresată de...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a începutul anilor `90. El a fost prieten cu un alt mărturisitor din temnițele comuniste –...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.