De câteva luni încoace pe scena politică internă din România și Republica Moldova, dar și pe cea internatională, apar tot mai multe semne pentru unirea celor două țări surori, pe modelul celei din 27 martie 1918.Tot mai mult, Republica Moldova s-a decuplat de la sistemul energetic rusesc sau ucrainean, devenind parte a complexului energetic românesc. În ultimii ani investițiile masive făcute de România, la temporara graniță de la Prut, a făcut ca Republica Molodova să fie integrată în sistemul energetic și economic al României. Petrolul, gazul, energia electrică, dar și apa potabilă, vin pe conductele din România, construite de-a lungul anilor pe zona râului Prut. La aceasta se adaugă programul transfrontalier cu U.E., prin care România a investit zeci de milioane de euro în economia Rep. Moldovei. În urma agresiunii Rusiei lui Putin asupra Ucrainei, clasa politică de la Chișinău s-a trezit din visele ”stataliste” și marșează tot mai mult pe o unire accelerată cu România, singura cale care poate aduce prosperitatea, democrația și libertatea poporului român din Republica Moldova. Cei 30 de ani de statalitate a Republicii Moldova, sub control rusesc sau chiar ucrainean, a dus la o sărăcire și depopulare a poporului dintre Prut și Nistru. Dacă în 1990, Republica Moldova avea 4,5 milioane de locuitori, azi are puțin peste două milioane de locuitori, românii din Rep. Moldova emigrând pentru o viață mai bună în România sau Occident. Azi, clasa politică de la Chișinău, care recunoaște limba română și istoria românilor ca fundamentele existenței Republcii Moldova, face pași repezi spre unirea cu România.
Primul pas spre unire s-a făcut recent prin aprobarea noului cod electoral. Parlamentul a adoptat proiectul noului Codul electoral al Republicii Moldova, cu votul a 55 de deputați din cadrul fracțiunii parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate. S-a aprobat reducerea numărului de cetățeni pentru inițierea referendumurilor republicane legislative sau consultative. Astfel, în loc de 200 mii cum este în prezent, vor putea iniția referendumuri republicane legislative sau consultative 100 mii cetățeni ai Rep. Moldova din orice unitate administrativ-teritorială. Deci se poate demara referendumul legal pentru unirea Republcii Moldova cu România, deoarece se inițiază legal mai ușor, iar acum și în sondaje numărul unioniștilor a crescut simțitor. Primul semnal politic și moral al declanșării unirii Republicii Moldova cu România l-a dat chiar parlamentul de la Chișinău, care a sărbătorit ziua de 1 Decembrie, ca zi națională a statului românesc dintre Prut și Nistru. Ziua Națională a României a fost sărbătorită și în Parlamentul de la Chișinău. Șeful legislativului, Igor Grosu, a adus un mesaj de felicitare Țării, în care i-a mulțumit pentru tot ajutorul și susținerea oferită Republicii Moldova. ”Astăzi, 1 decembrie, de Ziua Națională a României, mulțumim, dragă Românie, pentru toate lucrurile frumoase pe care le-ai făcut și pe care le vom face împreună. Ultimii doi ani, cu crize peste crize, ne-au arătat cine ne este prieten adevărat și cine nu. Și noi o spunem de fiecare dată cu voce tare, nu în șoaptă, cum o făceau alții: mulțumesc, România, pentru sprijinul dezinteresat, pentru școli și grădinițe, pentru donații, pentru gaz, pentru lumină, în specială în această perioadă complicată, pentru că putem reuși în mod practic să ne conectăm la Europa. Vom munci în continuare împreună pentru ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului să trăiască în pace și bunăstare. La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!” a declarat Grosu. Mesajul său a fost urmat de aplauzefrenetice ale deputaților PAS. Ulterior, cu un recital artistic au venit în fața parlamentarilor elevii Liceului Teoretic Româno-Francez ”Gheorghe Asachi” din Chișinău, care au interpretat piesa ”România Mea”, după care au scandat minute în șir:
”Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească,
Ardealul, Moldova și Țara Românească!
Jos vama de pe Prut, jos vama de pe Prut!”
Răspunsul lui Grosu nu s-a lăsat mult așteptat.
”Mesajul l-am înțeles, trebuie inițiativă legislativă, trebuie pregătite lucrurile” a declarat șeful legislativului.Deputații PAS au aplaudat frenetic și le-au dat flori copiilor și profesorilor de la Liceului Teoretic Româno-Francez ”Gheorghe Asachi”.
Urmează în 2023, ca partidele politice și societatea civică din Rep. Moldova să demareze semnăturile pentru organziarea unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, care să fie validat de parlamentul de la Chișinău. Ulterior, România va organiza un referendum pentru recunoașterea deciziei românilor dintre Prut și Nistru de a se uni cu Patria Mamă, România. Apoi, Parlamentul de la București va valida unirea dintre România și Republica Moldova. Recunoașterea internatională va fi doar o chestiune de diplomație inteligentă și de timp istoric. După intrarea României în NATO, UE și Schengen pe 8 decembrie a.c, următorul proiect de țară în 2023 este unirea României cu Republica Moldova, când vom deveni un stat mare, bogat, puternic, liber și democrat într-o Europă unită. Vom fi o din nou o țară ”dodoloață”, cum afirma tânărul poet Lucian Blaga la 1918. ”Jos vama de pe Prut”, scandarea din parlamentul de la Chișinău a devenit un îndemn al zilelor noastre.
Ionuț Țene