Universitatea din Cluj era să fie denumită după numele savantului Emil Racoviță, la 1948!

Savantul Emil Racoviță a fost una dintre cele mai complexe și prestigioase personalități ale lumii științifice mondiale. Emil Racoviță face parte, prin activitatea sa excepțională, din patrimoniul științific internațional. Ca participant la expediția internațională organizată de Societatea Zoologică Franceză cu nava ”Belgica”, între anii 1897 – 1899 în Antartica, Emil Racoviță a intrat în istoria expedițiilor mondiale și în legendă. La bordul navei ”Belgica”, a fost alături de Adrien de Gerlache, norvegianul Roald Amundsen ca ofițer secund, medicul american Frederick Cook, meteorologul polonez Antoine Dobrowolski și geologul Henryk Arctowski, celebri exploratori care au intrat în istorie. A fos prieten cu Amundsen, care a fost primul om ce a ajuns la polul sud. Despre expediția belgiană ”Begica” se scrie în absolut toate cărțile de istorie și manualele școlare în aproape toate limbile pământului. A fost printre primii oameni din lume care a iernat un an de zile în Antartica, între anii 1898-1899. La toate universitățile din lume se vorbește cu mândrie de românul Emil Racoviță. Marele savant în anul 1919 a venit în Ardealul unit cu România, devenind fondatorul Universității din Cluj și rector al acestuia între anii 1928 -1930. La Cluj a înființat primul institut de speologie din lume în 1920, recunoscut de lumea științifică internațională. Racoviță aduce la Cluj și o echipă de prieteni biologi de renume, doi francezi (Jules Guiart, René Jeannel) și un elvețian (Alfred Chappuis).Ideea lui Emil Racoviță de a se organiza o instituție de stat pentru un turism care să respecte natura, se materializează în anul 1926 când fondează Oficiul Național de Turism (ONT), oficializat la 4 ianuarie 1936 prin decret regal. În 1946 s-a reîntors la Cluj după refugiu la Timișoara, în urma dictatului de la Viena. Reorganizează institutul de speologie, dar va muri la 79 de ani în 1947. După 1948 institutul de speologie din Cluj va primi denumirea marelui savant Emil Racoviță. Puțină lume știe, însă, că după 30 decembrie 1947, când comuniștii au instituit republica populară și l-au exilat pe Regele Mihai I s-a pus la cale schimbarea denumirii Universității ”Regele Fedinand I” din Cuj, cu un nou nume.

Conform proceselor – verbale ale Senatului Universității clujene și a documetelor de arhivă pe care le-am publicat în cartea mea ”Clujul Universitar în memoria colectivă 1944 – 1948”, (Editura Casa Cărții de Știință, 2008) am surprins propunerile Rectoratului privind schimbarea denumirii Universității din Cluj în urma instaurării noului regim comunist. Senatul Universitar se întâlnea în ședința a VI-a, în ziua de 10 ianuarie 1948, pentru a discuta schimbarea denumirii universității. Președinția ședinței a fost în mâna rectorului Emil Petrovici, care cocheta cu comuniștii încă dinainte de 1940. La ședința de senat de la rectoratul de pe actuala stradă M. Kogălniceanu au participat Erast Tarangul, Ioachim Crăciun, Aurelian Ionescu, Alexandru Roșca, Vasile Radu, Coriolan Tătaru și secretarul general Liviu Gomboș. Rectorul Emil Petrovici, în deschiderea ședinței susține că în urma schimbărilor politice se impune schimbarea denumirii universității. ”Republica Populară Română nu poate avea denumirea unei universități cu numele unui rege”. Rectorul Emil Petrovici în plină ședință plusează cu numele savantului de renume mondial Emil Racoviță, care este un ”om de știință recunoscut pe plan mondial și în tinerețe a făcut parte din mișcarea socialistă”. În urma tăcerii uluite a celor prezenți, rectorul Emil Petrovici vine cu încă o propunere de denumire: omul de știință Victor Babeș, care a fost ”profesor la Budapesta și București” și lăudat de Analele Româno-Sovietice. Membrii senatului erau tot tăcuți. Atunci, rectorul Emil Petrovici vine cu un nou nume: Nicolae Bălcescu, liderul revoluției de la 1848 și ”legat de Ardeal”. Intervine Mihail Kernbach, decanul facultății de medicină, care susține numele lui Victor Babeș pentru universitate, iar institutul de speologie să poarte numele lui Emil Racoviță, iar Colegiul Academic să devină ”Nicolae Bălcescu”. Profesorul Tănăsescu susține numele lui Racoviță pentru institutul de speologie, dar pentru universitate închină spre cel a lui Victor Babeș. Intervine Vasile Radu care consideră că numele Universității din Cluj trebuie să fie ”Emil Racoviță” pentru că este o ”personalitate de mare suprafață”. Istoricul Ioachim Crăciun propune numele pedagogului ”Gheorghe Lazăr”, iar Erast Tarangul pe cel de ”Simion Bărnuțiu”. Profesorul A. Ivașcu susține că denumirea de ”Victor Babeș” este cea mai potrivită. Dezbaterile sunt aprinse, dar la final se ajunge la următoarea hotărâre în unanimitate: Universitatea ”Regele Ferdinand” devine Universitatea ”Victor Babeș”, Colegiul Academic ”Carol al II-lea” devine ”Nicolae Bălcescu”, iar institutul de speologie este denumit ”Emil Racoviță”. Propunerea Senatului Universității din Cluj este trimisă Ministerului Învățământului care o aprobă. Deci denumirea Universității clujene și institutului de speologie ”Emil Racoviță” s-a făcut de ”jos în sus”, de către Senatul Universitar, conform autonomiei în plin regim comunist totalitar. E un paradox. Emil Racoviță era viu în memoria contemporanilor. Asistentul savantului, marele speolog și profesor Iosif Viehmann, pe care l-am cunoscut și intervievat în anii 1990, a fost cel care a purtat pe umeri, cu colegii, sicriul lui Emil Racoviță la înmormântarea din Cluj. Când purta pe umăr sicriul profesorului său Emil Racoviță, asistentul Iosif Viehmann, care a fost o viață directoul institutului de speologie, pe care marele savant la înființat, și-a propus să ridice un bust mentorului său. Bustul de bronz a lui Emil Racoviță a fost unul dintre visurile împlinite ale marelui profesor și speolog Iosif Viehmann dedicat memoriei savantului de renume internațional Emil Racoviță, considerat ironic azi de unii proiectanți și arhitecți clujeni ca ”piticul din grădină”. Asta să fie recunoștința ”orașului comoară” față de uriașul explorator polar și inventatorul științei speologiei Emil Racoviță?

Ionuț Țene

Ultimele articole

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a...

”Câinii războiului” global au tras în reprezentantul păcii și democrației: Donald Trump

Tentativa de asasinat asupra candidatului republican Donald Trump plutea...

Newsletter

Citește și

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a...

”Câinii războiului” global au tras în reprezentantul păcii și democrației: Donald Trump

Tentativa de asasinat asupra candidatului republican Donald Trump plutea...

Părintele Dumitru Bălașa – neînfrântul anticomunist, care nu s-a lepădat de Hristos

Părintele Dumitru Bălașa a fost un preot jertfelnic și...

Vladimir Creţulescu, reconstruiește o etnogeneză în ”Les origines du discours identitaire Aroumian-Roumain (1770-1878): la construction d’une identité nationale”

Recent am citit o carte cu adevărat excepțională, scrisă de Vladimir Crețulescu și intitulată sugestiv ”Les origines du discours identitaire Aroumian-Roumain (1770-1878): la construction...

Alexandru Petria – spărgătorul de tipare lirice

Poetul bistrițean Alexandru Petria ne-a oferit o nouă surpriză editorială. Așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani, ca ceva firesc într-o lume dezinteresată de...

Clujeanul Nicolae Trifoiu – martorul lui Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor, din temnița comunistă

Pe luptătorul anticomunist Nicolae Trifoiu l-am cunoscut personal l-a începutul anilor `90. El a fost prieten cu un alt mărturisitor din temnițele comuniste –...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.