Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Cluj, dezvelită în 17 decembrie 1976 este operă sculptorului Marius Butunoiu, este amplasată în mijlocul pieței care îi poartă numele, fiind înconjurată de un mic parc.
Până în 1919, denumirea pieții era István Széchenyi, an în care a fost schimbată în cea de Piața “Mihai Viteazul”.[3]
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, cu înălțimea de 7 m, montată un soclu înalt de 4,70 m, este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii și Unirea Moldovei și a Transilvaniei cu Țara Românească.
Pe soclul statuii se află o stemă sigilară a domnitorului, care reunește însemnele heraldice ale celor trei țări române. Tot pe soclu este montată o inscripție cu textul:
Mihai Viteazul 1593-1601, Domnul Țării Românești al Ardealului și a toată Țara Moldovei
Generalul Ion Coman, care în 1976 se afla în fruntea armatei române, a relatat faptul că, inițial, macheta acestei statui intrase în competiție pentru Alba Iulia, urmând să fie amplasată lângă Sala Unirii. S-a ridicat și obiecția că statuia este cam înaltă față de clădirile din zonă, deși acesta nu era un argument hotărâtor, care să o elimine. Însă, fără a ține seama de argumente, Nicolae Ceaușescu a intervenit, și i-a dat câștig de cauză lui Oscar Han. Argumentul lui era, mai degrabă, de natură sentimentală și pornea de la ideea că Oscar Han, născut în 1891, ajunsese la o vârstă destul de înaintată și exista probabilitatea ca aceea să fie ultima lui lucrare reprezentativă. Astfel că în 1968, la Alba Iulia, în fața Palatului princiar, cu ocazia semicentenarului unirii Transilvaniei cu România, nu a fost dezvelită statuia propusă de Marius Butunoiu, ci Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, realizată de sculptorul Oscar Han. Pentru că Butunoiu ajunsese într-un stadiu destul de avansat cu lucrarea, tot Ceaușescu a propus, în compensație, ca acest al doilea «Mihai Viteazul» să fie amplasat fie la Călugăreni, unde Sinan Pașa a fost trântit de pe cal, fie la Șelimbăr, de unde, mai apoi, Mihai Viteazul a pornit spre Alba Iulia. După ce s-a dezbătut mult această alternativă, până la urmă, Ceaușescu s-a hotărât ca statuia să fie ridicată la Cluj, deoarece aducea un plus de istorie românească acolo, cu speranța nemărturisită că Mihai Viteazul îl va neutraliza, în planul imaginii, pe Matei Corvin, reprezentat în Ansamblul monumental Matia Corvin din Cluj, care, din punct de vedere istoric vorbind, se identifică – nu numai în plan spiritual – cu comunitatea maghiară, mai degrabă, decât cu românii.
De Centenar, în anul 2018, statuia ecvestră și ansambblu arhitectonic au fost reparate și restaurate.
NapocaNews