Fostul ministru Varujan Vosganian, prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România, atrage atenția pe pagina sa de Facebook, că exportul de cultură românească e aproape de zero.
„Vorbim adesea, în ultima vreme, de deficitul comercial care tot crește. Oare n-ar trebui să vorbim și de deficitul cultural?
Deficitul comercial e diferența dintre importuri și exporturi. El are ca loc de desfășurare comerțul internațional. Spre deosebire de deficitul comercial, deficitul cultural are loc chiar la noi acasă, adică exact acolo unde cultura românească ar trebui sprijinită.
Peste 90% din piața de carte este de import. Piața de literatură română nu depășește 2 milioane de euro, adică vreo zece eurocenți pe locuitor, cam cât costă un coltuc de pâine. Cam atât reprezintă literatura română de la Ianache Văcărescu și Vasile Cârlova până la fracturiștii secolului al douăzeci și unulea, cât firimiturile pe care le aduni la masa de seară. Nu există în România niciun program de susținere a scriitorilor. Nici burse de creație, nici programe de achiziții de carte. În costurile editurilor găsești orice, de la hârtie și tipar până la corector și distribuitor. Ceea ce lipsește cu desăvârșire este cheltuiala cu drepturile de autor. Așadar, din pornire, se plătește la o carte orice, mai puțin cel care o scrie”, precizează acesta.
În domeniul muzical și al artelor plastice lucrurile stau la fel de îngrijorător.
„Pe vremuri, concertele de la Ateneu sau de la Sala Radio începeau cu o lucrare românească. Între timp s-a renunțat. Sindicatele au zis că muzica românească nu le place. Sălile de concert includ rarisim muzică românească. Radiourile de profil, cum ar fi Radio România Cultural sau Radio România Muzical transmit muzică românească doar când și când. Festivalul Enescu include din muzica românească doar muzica lui Enescu. Practic, compozitorii români scriu ca Schubert, adică fără să aibă șansa de a-și asculta partiturile în timpul vieții. Poate, dacă au noroc, doar o dată în viață. Nici la artele plastice nu stăm mai bine. Administrația locală nu comandă sculptură monumentală pentru piețele publice. Programele de achiziții sunt sporadice”, a mai scris Vosganian.
Potrivit fostului ministru, situația „e și mai jalnică” dacă vorbim de deficitul cultural în termeni de deficit comercial:
„Exportul de cultură românească e aproape de zero. O să vorbim într-o altă postare despre programele Institutului Cultural Român, care ar trebui să fie principalul promotor al exportului de cultură. Tot ce pot să vă spun e că Institutul Cultural Român, în loc să fie un avanpost cultural, a ajuns o rușine, atât în ce privește virtuțile manageriale cât și în ce privește calitatea și cantitatea finanțării”
„În ce privește deficitul comercial relația dintre importuri (CIF) și exporturi (FOB) este cam de 57% – 43%. În ce privește deficitul cultural, relația dintre importuri și exporturi este cam de 99,9% – 0,1%. Cine are alte cifre, îl rog să mă corecteze”, a conchis acesta.
Cât privește arta monumentală, trebuie precizat faptul că în Cluj-Napoca, în ultimii 5 ani, au fost realizate cu sprijinul administrației locale, 7 statui și 2 busturi, reprezentând personalități care și-au adus aportul la cultura, civilizația românească și universală.
ClusiumNews
