Avem un proiect de țară: referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România

Mai zilele trecute, președinta Republicii Moldova a declarat un lucru pe care nu l-a declarat niciun președinte al acestui stat românesc de la independența din 1991. A fost un act de curaj, iar declarația a fost oferită unor jurnaliști britanici — cred că nu întâmplător, pentru că englezii au jucat tare întotdeauna în această parte a lumii aflată sub influență rusă. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici, că ar vota „DA” la un eventual referendum privind unirea cu România. Este prima poziție exprimată public de șefa statului pe acest subiect. În interviul cu jurnaliștii britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, care găzduiesc cel mai mare podcast politic din Marea Britanie, „The Rest Is Politics: Leading”, Maia Sandu a vorbit timp de o oră, în limba engleză, despre situația politică din Republica Moldova și din regiune. Interviul a fost acordat la Chișinău, la sediul Președinției. Întrebată în momentul interviului dacă ea personal ar susține unirea cu România, Maia Sandu a răspuns ferm: „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”.

În curând ne vom uni! Sunt sigur de asta. Sondajele arată această tendință și schimbarea de mentalitate a basarabenilor, care doresc acum, în proporție de peste 50%, unirea, pe când acum câțiva ani unioniștii erau minoritari. Sociologii arată că datele indică existența unei majorități favorabile unirii. Un sondaj de opinie CURS, realizat în ianuarie 2026, la nivel național, arată că 56% dintre români ar vota pentru unirea cu Republica Moldova la un eventual referendum. Deși există o majoritate favorabilă unirii, rămâne un nivel semnificativ de opoziție. Astfel, în timp ce 57% dintre respondenți au declarat că ar vota pentru unirea cu Republica Moldova dacă s-ar organiza un referendum în acest sens, 37% au spus că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% au declarat că nu au o opinie clară. Datele sugerează că subiectul este puternic polarizant în spațiul public românesc, dar românii au depășit pragul critic și vor unirea celor două state românești singura șansă de supraviețuire a poporului român în acest context geopolitic dificil.

De frica politrucilor din fruntea Uniunii Europene, România s-a temut să transforme idealul unirii românilor într-un proiect de țară. Politicienilor corupți de la București le-a fost teamă de Rusia, dar și că am încălca Tratatul de la Helsinki. Cu UDMR, aflată peren la guvernare, a intrat frica în politicieni de Ungaria, care nu renunță la visul Ungariei Mari. S-a speculat și faptul că, fiind membri NATO, suntem obligați să avem tratate încheiate cu toți vecinii noștri și nu putem deschide revendicări teritoriale. Iar despre dosarul teritoriilor românești aflate în interiorul Ucrainei, cu minoritatea română persecutată, nu se discută pentru că subiectul este tabu. Trebuie doar să livrăm mulți bani regimului Zelenski din buzunarele românilor. Trebuie să avem un proiect de țară și să procedăm ca înaintașii noștri din 1859. Astfel, eu consider că avem un proiect de țară: să susținem organizarea unui referendum în România și în Republica Moldova pentru reunificarea pașnică a celor două țări românești, după modelul reunificării Germaniei (RFG cu RDG) din 1990–1991. Acum e momentul istoric să ne unim și „Prutul să-l secăm dintr-o sorbire”, ca Milcovul în 1859. Republica Moldova, prin reunirea cu România, ar putea intra direct în NATO și în Uniunea Europeană, iar visul realizat al unioniștilor de la 27 martie 1918 s-ar împlini. Eu voi spune „DA” la referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România. Să fim o țară puternică și importantă în Europa și în lume, un stat suveran și cu un cuvânt de spus în Uniunea Europeană. Voi vota „DA”. Voi ce veți face?

Ionuț Țene

Ultimele articole

Newsletter

Citește și

Greta Miron între confesiune, identitate și conflict religios în Ardealul baroc și pre-modern

În 1990, când am intrat la facultatea de istorie...

Camil Mureșanu: Un lord al istoriografiei românești

Ca elev la Liceul de Filologie–Istorie clujean am auzit...

Greta Miron între confesiune, identitate și conflict religios în Ardealul baroc și pre-modern

În 1990, când am intrat la facultatea de istorie și filosofie, am avut la seminar un preparator foarte tânăr, Greta Miron. Tinerețea și părul...

Răducu Rușeț – o voce nouă în istoriografia ardeleană. Izvoarele istorice colaterale sunt sursă primară pentru istoric

Răducu Rușeț este de profesie istoric, a făcut asistență universitară, dar este cunoscut în mediul academic mai ales pentru lucrările sale despre istoria presei...

Costea Virgil Ionuț — între istorie, mitbiografie și gestionarea patrimoniului memorial

Ionuț Costea mi-a fost coleg de facultate, cu un an mai mare. Era un personaj discret și cu mult bun‑simț. Evita cu eleganță dezbaterile...

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.